Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) va discuta marţi despre situaţia sistemului judiciar, despre arhiva SIPA, precum şi despre procoalele încheiate de SRI cu instituţiile judiciare, suplimentând ordinea de zi cu aceste teme la solicitarea şefei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Cristina Tarcea, care a spus că aceste aspecte trebuie lămurite şi rezolvate. Tarcea a afirmat, referitor la protocoalele SRI cu insituţiile din domeniul justiţiei, că dacă acestea există, trebuie să fie desecretizate.
"Există constituită în Parlament comisia aceea specială care se ocupă de activitatea SRI în care s-ar fi dat anumite date şi informaţii privind existenţa protocoalelor şi relaţiilor procurorilor, judecătorilor, magestraţilor cu case conspirative. Dacă există aceste informaţii, ele să fie desecretizate, să solicităm noi desecretizarea acestora şi să fie transmise CSM pentru a dispune în consecinţă. Dacă informaţiile difuzate în spaţiul public sunt reale, urmează să luăm măsurile care se impun: sancţionarea acestor aspecte. Dacă nu sunt reale, cred că este cazul să ne prevalăm de obligaţia noastră legală de apărare a independenţei justiţiei”, a declarat Cristina Tarcea în plenul CSM.
Şefa ICCJ a spus că, personal, nu o interesează neapărat declasificarea acestor protocoale, ci dacă ele există, cu cine au fost încheiate şi când, legalitatea lor şi dacă au fost sau nu înnoite.
"(...) Din punctul meu de vedere, aceste aspecte, care ar trebui să fie prioritare faţă de desecretizare, ar putea fi soluţionate de Inspecţia Judiciară. Din câte ştiu eu, în cadrul Inspecţiei Judiciare există judecători, procurori care au acces la informaţii clasificate şi pot rezolva aceste probleme. Din câte ştiu eu, protocolul este un acord de voinţă şi până nu când nu ştim ce acorduri de voinţă şi de către cine au fost exprimate, cred că este prematur să aruncăm pur şi simplu ideea desecretizării în spaţiul public. Dacă toate aceste aspecte se confirmă, cred că este şi de datoria noastră să solicităm instituţiilor noastre desecretizarea”, a spus Tarcea.
De asemenea, ea a menţionat şi problema arhivei SIPA, care ar trebui lămurită, pentru că, după ce a apărut public, „a murit subit” după ce au fost luate măsuri superficiale. Tarcea a spus că ar trebuie să solicite Ministerului Justiţiei date despre modul de organizare şi de funcţionare a Comisiei care are atribuţii în ceea ce priveşte arhiva SIPA.
"SIPA este un subiect care a ţinut prima pagină a ziarelor o grămadă de timp, s-au luat nişte măsuri superficiale, dar nu ştim ce s-a mai întâmplat. Subiectul a murit subit. De aceea, eu cred că este cazul să solicităm Ministerului Justiţiei date privind hotărârea Guvernului 410/2010, date privind modul de organizare şi de funcţionare a Comisiei care are atribuţii în ceea ce priveşte arhiva SIPA. Să se comunice dacă această Comisie a acţiat potrivit calendarului şi competenţelor stabilite prin Hotărârea de Guvern. Cu privire a acelaşi subiect, din câte ştiu a fost înfiinţată şi o comisie parlamentară, comisie de anchetă privind arhiva SIPA a cărei activitate eu mare lucru nu am auzit. Cred că este cazul să cunoaştem şi care sunt rezultatele activităţii acestei comisii şi dacă s-au depistat dovezi, informaţii privind activitatea de judecată, privind statutul judecătorului”, a mai spus Tarcea.
Şefa ICCJ a subliniat că aceste informaţii ar trebui să fie transmise CSM pentru a lua din timp măsurile care se impun.
"Dacă se impune, cred că se impune şi desecretizarea acestor informaţii, dacă ele au cumva caracter secret”, a mai spus ea.
În plus, afirmă Tarcea, CSM ar trebui să solicite CSAT verificarea declaraţiilor făcute de magistraţi cu privire la apartenenţa lor la serviciile secrete.
"Potrivit dispoziţiilor articolului 7 din legea 303, orice magistrat are obligaţia de a da o declaraţie pe proprie răspundere cu privire la apartenenţa sau nu la serviciile secrete, dar potrivit alineatului 3 din acelaşi articol, CSAT, din oficiu sau la cererea CSM, poate să verifice veridicitatea cestor informaţii. A mai fost o discuţie în CSM pe tema aceasta mai demult, în urmă cu câţiva ani. Din păcate, nu ştiu să se fi ajuns la o rezolvare concretă a acestui aspect. Prin urmare, cred că ar trebui să solicităm CSAT verificarea declaraţiilor făcute de magistraţi cu privire la apartenenţa sau nu la serviciile secrete”, a spus preşedintele Înaltei Curţi.
Procurorul general, Augustin Lazăr, a declarat, marţi, legat de solicitarea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, de desecretizare a proctocoalelor Ministerului Public, DNA şi DIICOT cu SRI, că este în curs o analiză pentru a stabili care este temeiul legal de desecretizare şi cum ar putea fi protejate procedurile care nu ar trebui făcute public în acest moment. El a spus că Ministerul Public nu are nimic împotriva desecretizării acestor protocoale, dar "dacă hotărăsc instituţiile justiţiei, şi nu un politician care vine azi şi spune ca mâine să se desecretizeze".
Procurorul general a spus, înaintea şedinţei CSM, că există protocoale, că tot timpul s-a lucrat cu instituţiile în baza unor protocoale care stabilesc proceduri tehnice de lucru.
"Există protocoale, noi tot timpul am lucrat cu toate instituţiile, cu nişte protocoale, care sunt nişte proceduri tehnice de lucru cu instituţiile respective. Având în vedere că este vorba despre informaţii clasificate în fluxul de informaţii dintre instituţiile de informaţii şi Ministerul Public, protocolul a fost înregistrat la informaţii clasificate. Dar ele nu reprezintă altceva decât proceduri tehnice de lucru care reglementează cine, unde se prezintă cu informaţiile clasificate, cui i le predă şi mai reglementa acel procedeu probator de supravegrete tehnică atunci când SRI-ul avea competenţa să îl pună în aplicare, cu precizarea că acea procedură de lucru, parţial, este în vigoare cu referire la infracţiunea vizând securitatea naţională", a afirmat Augustin Lazăr.
El a spus că trebuie "cântărit" dacă este bine să fie făcută publică acea procedură de lucru.
"Aici va trebui să cântărim dacă acea procedură de lucru făcută publică va fi bun[ sau nu va fi bună sau dacă o facem publică, ea să prezinte o altă procedură fiindcă noi trebuie să cântărim între bine public, securitatea naţională şi interesul public de a cunoaşte aceste lucruri care sunt dezbătute. Prin urmare, noi nu avem nimic împotrivă dacă hotărăsc instituţiile justiţiei, şi nu un politician, care vine azi şi spune ca mâine să se desecretizeze. Pentru noi, orice acţiune trebuie făcută în temeiul legii. În acest moment, este în curs de a se efectua o analiză: care este temeiul legal de desecretizare şi cum s-ar putea proteja procedurile care trebuie să meargă în continuare, procedurile de lucru, care nu ar trebui făcute public în acest moment, fără să afecteze activitatea investigativă care priveşte securitatea naţională", a adăugat procurorul general.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, i-a cerut procurorului general Augustin Lazăr, luni dimineaţă, începerea procedurii legale de desecretizare a protocoalelor încheiate între Ministerul Public, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism si Serviciul Român de Informaţii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
