Comentariile privind modul de apreciere a probelor şi raţionamentul judecătorilor care au soluţionat dosarul ”Gheorghe Ursu” depăşesc limitele unor critici normale şi acceptabile într-o societate democratică faţă de activitatea de judecată, iar prin afirmaţiile publice formulate, referitoare la profesionalismul judecătorilor membri ai completului de judecată, la modalitatea de administrare a probelor şi de aplicare a dispoziţiilor legale, precum şi la soluţia pronunţată în cauză, a fost încălcată independenţa puterii judecătoreşti, fiind afectată încrederea publică în sistemul de justiţie, afirmă Secţia pentru judecători a CSM, care a admis .sesizarea privind apărarea independenţei puterii judecătoreşti în raport de mai multe articole de presă care au vizat soluţia în dosarul disidentului Gheorghe Ursu. Secţia pentru judecători a CSM menţionează că în spaţiul public au fost făcute mai multe afirmaţii care pun în discuţie soluţia dată de ICCJ, luări de poziţie care au provenit din partea unor oameni politici, a reprezentanţilor unor instituţii publice, a unor formatori de opinie din cadrul societăţii civile, precum şi din partea mass-media.
”Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în şedinţa din data de 11 octombrie 2023, în majoritate, a admis sesizarea privind apărarea independenţei puterii judecătoreşti în raport de mai multe articole de presă care au vizat soluţia pronunţată în ”cazul disidentului anticomunist inginer Gheorghe Ursu”. Ca urmare a deciziei penale pronunţate în cauza menţionată, în spaţiul public au fost făcute mai multe afirmaţii care pun în discuţie independenţa membrilor completului de judecată care s-a pronunţat în cauză, a instanţei supreme şi a puterii judecătoreşti în ansamblu, luări de poziţie care au provenit din partea unor oameni politici, a reprezentanţilor unor instituţii publice, a unor formatori de opinie din cadrul societăţii civile, precum şi din partea mass-media”, precizează CSM.
Conform CSM, în cuprinsul articolelor de presă s-a afirmat, sub diverse forme, ”că decizia pronunţată este rezultatul unei influenţe profunde exercitate de fosta Securitate şi de către actualele servicii de informaţii asupra sistemului judiciar, că judecătorii cauzei au legitimat metodele regimului comunist totalitar, că decizia a fost rezultatul necunoaşterii totale a aspectelor analizate, că judecătorii au căzut victima formelor de manipulare utilizate de fostul regim comunist pentru a compromite disidenţii politici sau că scopul hotărârii judecătoreşti a fost discreditarea unuia dintre cei mai importanţi disidenţi anticomunişti şi de a-i proteja pe torţionarii acestuia”.
Totodată, chiar şi ulterior publicării în format anonimizat a considerentelor deciziei instanţei supreme, au continuat să fie făcute în spaţiul public afirmaţii de acelaşi gen, presupus întemeiate pe paragrafe disparate, scoase din context, ale deciziei, susţine CSM.
”Faţă de aceste aspecte, Secţia pentru judecători reţine, că prin modul în care au fost formulate, fără o bază factuală, comentariile privind modul de apreciere a probelor şi raţionamentul judecătorilor care au soluţionat dosarul depăşesc limitele unor critici normale şi acceptabile într-o societate democratică faţă de activitatea de judecată. De asemenea, prin afirmaţiile publice formulate, referitoare la profesionalismul judecătorilor membri ai completului de judecată, la modalitatea de administrare a probelor şi de aplicare a dispoziţiilor legale, precum şi la soluţia pronunţată în cauză, ce a fost asociată unei ”lipse de ataşament faţă de valorile democratice”, a fost încălcată independenţa puterii judecătoreşti, fiind afectată încrederea publică în sistemul de justiţie”, afirmă Secţia pentru judecători a CSM.
Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu, Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, au fost achitaţi în 27 iulie, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar decizia este definitivă.
Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a afirmat atunci că şi-ar fi dorit, ”ca simplu cetăţean al unei ţări, pentru care dictatura va rămâne o amintire sinistră, care a măcinat destine”, să nu fie martorul ”validării oricărei forme de represiune, de tortură, al legitimizării instrumentelor de forţă care aruncă în obscur drepturi şi libertăţi fundamentale”.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis că analizează soluţia magistraţilor, pentru a identifica o cale extraordinară de atac.
De asemenea, decizia a fost criticată de politicieni şi de societatea civilă.
Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu au fost trimişi în judecată în 1 august 2016, de procurorii militari de la Parchetul instanţei supreme, maiorul în rezervă Marin Pîrvulescu şi colonelul în rezervă Vasile Hodiş, foşti ofiţeri ai Departamentului Securităţii Statului, fiind acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii, iar fostul ministru al Internelor George Homoştean şi Tudor Postelnicu, fost şef al Departamentului Securităţii Statului, de complicitate la aceste infracţiuni.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
