Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a respins, marţi, cu majoritate de voturi, cererea de anulare a hotărârii Secţiei pentru procurori prin care Oana Schmidt Hăineală a fost retrasă din funcţia de secretar de stat în Ministerul Justiţiei.
La începutul dezbaterilor de la CSM, avocatul trimis de Oana Schmidt Hăineală a cerut ca procurorul general al României, Augustin Lazăr, să se abţină de la vot, având în vedere că retragea magistratului de la Ministerul Justiţiei, decisă în 3 februarie, s-a produs ca urmare a iniţiativei şefului Ministerului Public.
Avocatul a cerut anularea hotărârii din 3 februarie a Secţiei pentru procurori, pe motiv că atunci când a fost decisă încetarea detaşării Oanei Schmidt Hăineală la Ministerul Justiţiei, magistratului nu i-a fost respectat dreptul la apărare.
În replică, procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Augustin Lazăr, a spus că a acţionat legal, iar hotărârea a fost luată de Secţia pentru procurori a CSM, după analizarea tuturor aspectelor semnalate.
Andreea Chiş, membru al CSM, l-a întrebat pe ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, dacă o mai vrea pe Oana Schmidt Hăineală în funcţia de secretar de stat, în condiţiile în care aceasta a ocupat postul în mandatul fostului ministru Florin Iordache, Toader spunând: “Acum vorbim de detaşarea la Ministerul Justiţiei. Îmi voi exprimă opţiunea ulterior, dacă va mai fi cazul”.
„Detaşarea s-a făcut pe un post oarecare din minister, nu pe cel de secretar de stat”, a intervenit preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea.
Membrii Plenului CSM au avut în vedere, în luarea deciziei, şi punctul de vedere al Direcţiei resurse umane, care a analizat sub aspect legal şi procedural decizia Secţiei pentru procurori a CSM şi motivele invocate de Oana Schmidt Hăineală, procuror la Parchetul Curţii de Apel Bacău, în contestaţia formulată în 3 martie, la o lună după decizia de încetare a detaşării la Ministerul Justiţiei. În contestaţie, Oana Schmidt Hăineală a solicitat desfiinţarea hotărârii Secţiei pentru procurori din 3 februarie, pe motiv că este nelegală şi restabilirea situaţiei anterioare, respectiv continuarea detaşării sale la Ministerul Justiţiei, în funcţia de secretar de stat.
Detaşarea procurorului Oana Schmidt Hăineală la Ministerul Justiţiei a fost solicitată, la începutul anului, de fostul ministru Florin Iordache, fiind admisă de Secţia pentru procurori a CSM, cu începere din 7 ianuarie.
În 3 februarie, Secţia pentru procurori a CSM a decis încetarea detaşării la Ministerul Justiţiei atât a Oanei Schmidt Hăineală, procuror la Parchetul Curţii de Apel Bacău, cât şi a lui Constantin Sima, procuror la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cei doi fiind din 16 ianuarie secretari de stat.
Încetarea detaşării celor doi procurori a fost cerută de şeful Ministerului Public, Augustin Lazar, care a arătat atunci că măsura trebuie luată pentru a asigura derularea "în condiţii de imparţialitate” a dosarului privind elaborarea de către Ministerul Justiţiei a OUG 13 de modificare a codurilor penale, abrogată de Guvern la cinci zile după adoptare, anchetă aflată atunci la DNA.
După decizia Secţiei pentru procurori a CSM, Ministerul Justiţiei a anunţat că procurorul Oana Schmidt Hăineală a solicitat primului-ministru încetarea calităţii de secretar de stat în Ministerul Justiţiei.
În 7 februarie, Oana Schmidt Hăineală a fost audiată la DNA, în calitate de martor, în dosarul privind OUG 13, iar cu o zi înainte a dat declaraţii şi Constantin Sima. Dosarul a fost deschis în urma unui denunţ formulat, în 24 ianuarie, de membri ai asociaţiei ”Iniţiativa România”.
După o lună de anchetă, în 24 februarie, DNA a dispus clasarea cauzei în ce priveşte infracţiunea de folosire a influenţei ori autorităţii ca persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
De asemenea, DNA a decis atunci disjungerea şi declinarea la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a dosarului privind OUG 13, pentru a face cercetări legate de cinci infracţiuni, respectiv favorizarea făptuitorului, prezentare de date inexacte Parlamentului sau preşedintelui cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri şi fals intelectual. Dosarul a fost înregistrat în 27 februarie la PICCJ.
Tot în 27 februarie, Curtea Constituţională a stabilit că există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Guvern pe tema anchetei privind OUG 13, admiţând astfel sesizarea făcută de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.
Curtea Constituţională a arătat în motivarea deciziei că ancheta DNA legată de adoptarea OUG 13 nu intra în competenţele procurorilor, deoarece aceştia nu pot face cercetări privind oportunitatea şi legalitatea unui act normativ adoptat de legiuitor.
În 12 martie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, spunea că va discuta cu procurorul general Augustin Lazăr şi, separat, cu procurorul general al DNA, Laura Codruţa Kovesi, despre ancheta privind OUG 13, considerând că s-a încălcat legea, conform deciziei Curţii Constituţionale, şi a dat de înţeles că nu exclude nici varianta ca cei doi să demisioneze până atunci. Tudorel Toader mai spunea că va face o analiză a activităţii Ministerului Public în două săptămâni, urmând să ia în acel moment o decizie finală.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
