Procurorul Cristina Chiriac a fost nominalizată de ministrul Justiţiei pentru şefia Parchetului General, pentru „capacitatea deosebită de a valorifica, inclusiv în plan managerial, experienţa vastă dobândită în cadrul PÎCCJ, DIICOT şi DNA” Actualul şef al DNA Marius Voineag a fost propus pentru funcţia de adjunct, datorită ”experienţei profesionale vaste, multilaterale, dobândite inclusiv în funcţii de conducere. La conducere DNA a fost propus Viorel Cerbu, care, potrivit ministrului Justiţiei, ”îmbină cu măiestrie experienţa şi cunoştinţele din domeniul urmăririi penale cu cele de management judiciar şi conştientizează necesitatea adaptării Ministerului Public la continua evoluţie a infracţionalităţii”. Codrin Horaţiu Miron este propus la conducerea DIICOT, pentru că ”prin proiectul de management, a identificat în mod corect direcţiile de acţiune în vederea creşterii capacităţii operaţionale a DIICOT” Actualul procuror general Alex Florenţa a fost propus pentru un post de adjunct, întrucât ”este un procuror cu o experienţă profesională solidă, având realizări deosebite” şi ”are certe abilităţi de leadership”,. Propunerile vor fi trimise luni Secţiei pentru procurori a CSM, pentru avizul consultativ, decizia finală revenindu-i preşedintelui Nicuşor Dan.
Ministerul Justiţiei publică principalele elemente avute în vedere în procesul de evaluare a candidaţilor:
1. Pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe doamna procuror Cristina CHIRIAC
Pentru formularea acestei propuneri, ministrul justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:
- doamna procuror dispune de o experienţă profesională vastă şi de înalt nivel, dublată de o pregătire juridică remarcabilă, precum şi de reale aptitudini manageriale. Acestea sunt demonstrate atât prin activitatea desfăşurată într-o funcţie de conducere în cadrul DNA, cât şi prin conţinutul proiectului prezentat, al lucrărilor depuse şi al susţinerilor formulate în faţa comisiei de interviu;
- demonstrează o capacitate deosebită de a valorifica, inclusiv în plan managerial, experienţa vastă dobândită în cadrul PÎCCJ, DIICOT şi DNA, prin identificarea şi promovarea utilizării instrumentelor moderne, de natură tehnică, în activitatea de urmărire penală, corelată cu o abordare strategică orientată spre eliminarea avantajelor economice rezultate din săvârşirea infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate acestora;
- a acordat o importanţă deosebită managementului cunoaşterii şi comunicării directe, demonstrând capacitatea de a mobiliza eficient resursele disponibile, cu prioritate pe cele umane, precum şi de a valorifica în mod strategic avantajele competitive ale PÎCCJ, în vederea plasării acestei structuri de parchet într-o nouă etapă de dezvoltare şi consolidare instituţională;
- proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de procuror general al PICCJ, precum şi interviul susţinut în faţa comisiei de interviu, au evidenţiat o viziune clară asupra rolului conducerii Ministerului Public, subliniind legătura indestructibilă dintre calitatea actului de justiţie şi calitatea managementului instituţional. Doamna procuror a arătat că rolul conducerii nu se limitează la îndeplinirea formală a atribuţiilor de coordonare, ci implică asumarea unui leadership activ, capabil să stabilească obiective clare, să definească priorităţi operaţionale şi să asigure implementarea coerentă a politicilor instituţionale la toate nivelurile ierarhice;
- doamna procuror Cristina Chiriac manifestă o preocupare deosebită pentru asigurarea independenţei operaţionale a procurorilor, considerată un pilon fundamental al statului de drept şi o condiţie esenţială pentru menţinerea încrederii în Ministerul Public. Aceasta susţine rolul activ al instituţiei în dezbaterile privind cadrul legislativ referitor la statutul procurorului şi independenţa acestuia, precum şi promovarea unei culturi organizaţionale bazate pe etică, integritate şi responsabilitate profesională, arătând că rolul procurorilor cu funcţii de conducere în gestionarea riscurilor de integritate trebuie realizat într-un mod care să nu afecteze independenţa procurorilor din subordine.
2. Pentru funcţia de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe domnul procuror Marius VOINEAG
Pentru formularea acestei propuneri, ministrul justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:
- domnul Marius VOINEAG este un procuror cu o experienţă profesională vastă, multilaterală, dobândită inclusiv în funcţii de conducere, respectiv procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (31.03.2023-prezent), procuror-şef adjunct al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (10.08.2020-30.03.2023), procuror-şef al Serviciului de combatere a criminalităţii economico-financiare – DIICOT Structura Centrală, preşedinte al Consiliului de coordonare al Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate. Experienţa dobândită de acesta în funcţiile de execuţie şi conducere a creat fundamentul necesar pentru a înţelege în profunzime specificul managementului unei instituţii complexe, raportat la realităţile concrete;
- a rezultat că acesta cunoaşte în detaliu mecanismele de funcţionare ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a instituţiilor cu care colaborează, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii şi instituţiile coordonate, Inspecţia Judiciară, poliţia judiciară. De asemenea, acesta cunoaşte proiectele şi resursele pe care instituţiile din justiţie le gestionează, precum şi strategiile naţionale şi sectoriale relevante;
- având în vedere experienţa sa profesională, CV-ul său, proiectul de management întocmit, răspunsurile formulate la întrebările membrilor Comisiei de interviu, precum şi lucrările depuse, rezultă ca acesta a dobândit o serie de competenţe necesare şi utile exercitării atribuţiilor funcţiei pentru care candidează, respectiv: viziuni moderne, o abordare multidimensională a fenomenului infracţional, înţelegere aprofundată a mecanismelor de funcţionare ale Ministerului Public în ansamblul său, bune abilităţi de comunicare, precum şi de lucru în echipă, ocupându-se în trecut de organizarea şi conducerea echipei de procurori din cadrul Serviciului de combatere a criminalităţii economico-financiare. De asemenea, acesta a deprins aptitudini foarte bune privind analiza informaţiilor, dobândite în urma desfăşurării anchetelor complexe, precum şi aptitudini privind desfăşurarea cu celeritate a activităţii de urmărire penală şi implementarea principiului „follow the money” în cauzele în care se urmăreşte recuperarea produsului infracţional;
- are experienţă în gestionarea provocărilor generate de schimbări profunde în activitatea parchetelor, cum ar fi cele legate de digitalizare, în coordonarea echipelor care au avut ca obiective eficientizarea activităţii şi în relaţia cu instituţii şi organizaţii internaţionale, şi anume Comisia Europeană, GRECO, EPPO, reţelele europene de cooperare judiciară;
- Având în vedere toate strategiile şi obiectivele propuse în cadrul proiectului de management şi în timpul interviului, parcursul său profesional care a inclus experienţa la conducerea DNA, viziunea si coerenţa managerială, implicarea sa în investigaţii complexe la nivel înalt, apreciem că toate acestea constituie un fundament solid pentru a putea implementa măsurile propuse de acesta, din perspectiva funcţiei de adjunct al Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pe domnul Ioan-Viorel CERBU
Pentru formularea acestei propuneri, ministrul justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:
- este un procuror cu o experienţă profesională foarte bogată, având realizări deosebite, atât în funcţii de execuţie, cât şi în funcţii de conducere în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
- dispune de o bună capacitate de a valorifica, inclusiv în plan managerial, experienţa multilaterală dobândită în cadrul DNA, PICCJ, DIICOT, inclusiv prin identificarea avantajelor utilizării în cadrul urmăririi penale a instrumentelor moderne, de natură tehnică, în combinaţie cu urmărirea eliminării avantajelor economice derivate din săvârşirea infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate acestora;
- îmbină cu măiestrie experienţa şi cunoştinţele din domeniul urmăririi penale cu cele de management judiciar şi conştientizează necesitatea adaptării Ministerului Public la continua evoluţie a infracţionalităţii, prin utilizarea metodelor şi mijloacelor moderne în combaterea infracţionalităţii economico-financiare şi în recuperarea produsului infracţiunii;
- din planul de management şi din interviul susţinut în faţa Comisiei de interviu au fost apreciate direcţiile de acţiune pentru limitarea drastică a fenomenului corupţiei, printre care: abordarea integrată a fenomenului prin eforturi conjugate ale tuturor instituţiilor responsabile şi prin utilizarea eficientă a datelor disponibile; întărirea capacităţii de detectare şi investigare a faptelor de mare corupţie, inclusiv prin prioritizarea domeniilor cu grad ridicat de risc şi impact social major; implicarea serviciilor de informaţii în colectarea datelor, urmată de comunicarea cu celeritate a acestora către organele de urmărire penală, fără interferenţe în cercetarea penală şi în procesul de justiţie; corectarea mecanismelor legislative şi administrative care întârzie realizarea actului de justiţie în ceea ce priveşte corupţia, cu respectarea separaţiei puterilor în stat şi a normelor constituţionale; asigurarea transparenţei în achiziţiile publice, inclusiv în domeniul apărării naţionale;
- din proiectul de management şi interviul susţinut în faţa Comisiei de interviu a rezultat acurateţea politicii de resurse umane care se referă la creşterea performanţei DNA, prin asigurarea unui nivel ridicat de exigenţă în cadrul procedurilor de recrutare şi selecţie a personalului, precum şi promovarea imaginii DNA în vederea creşterii nivelului de atractivitate pentru posturile vacante existente în organigrama instituţiei.
Pentru cele 2 funcţii de procuror-şef adjunct ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pe:
• doamna procuror Marinela MINCĂ
Pentru formularea acestei propuneri, ministrul justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:
- proiectul de management evidenţiază o înţelegere clară a rolului funcţiei de procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, respectiv acela de a operaţionaliza deciziile strategice, de a asigura coerenţa activităţii structurilor interne şi de a contribui la buna funcţionare a instituţiei în ansamblul său;
- parcursul profesional al doamnei procuror demonstrează experienţă directă în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atât de la nivelul funcţiei de procuror-şef secţie şi membru în colegiul de conducere, funcţii exercitate în contexte care presupun responsabilitate decizională, rigoare profesională şi respectarea standardelor de integritate;
- se remarcă atenţia deosebită în ceea ce priveşte gestionarea resursei umane, considerată element-cheie al performanţei instituţionale, propunându-se măsuri privind evaluarea obiectivă a personalului, clarificarea responsabilităţilor, formarea profesională continuă şi motivarea personalului. Aceste aspecte sunt esenţiale pentru exercitarea funcţiei de procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care presupune coordonarea structurilor interne şi sprijinirea conducerii în gestionarea personalului;
- doamna procuror Marinela MINCĂ a integrat în proiect o analiză a impactului corupţiei asupra societăţii şi asupra funcţionării instituţiilor juridice, subliniind necesitatea consolidării mecanismelor de prevenţie, măsurile propuse vizând întărirea controlului intern, creşterea transparenţei decizionale, promovarea unei culturi organizaţionale bazate pe integritate, demonstrând o abordare realistă, adaptată responsabilităţilor specifice funcţiei pentru care a candidat;
- nu a fost neglijat nici impactul corupţiei asupra societăţii, evidenţiind efectele acesteia asupra economiei, prin distorsionarea alocării resurselor şi afectarea mediului investiţional, asupra coeziunii sociale, cu consecinţe directe asupra încrederii publice şi a perspectivelor generaţiilor tinere, precum şi asupra planului politic şi instituţional, prin erodarea autorităţii statului şi a funcţionării eficiente a instituţiilor, subliniind totodată consecinţele pe termen lung ale acestui fenomen asupra dezvoltării durabile şi a consolidării statului de drept. Măsurile propuse inclusiv prin răspunsurile prezentate la întrebările comisiei, vizează raţionalizarea procedurilor interne, reducerea costurilor generate de disfuncţionalităţi operaţionale, corelarea obiectivelor manageriale cu resursele disponibile.
• domnul procuror Marius-Ionel ŞTEFAN
Pentru formularea acestei propuneri, ministrul justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:
- experienţa profesională a domnului procuror este amplă şi vizează o înţelegere foarte clară a specificului activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), acesta instrumentând cauze complexe privind infracţiuni de corupţie şi infracţiuni asimilate acestora, domnul procuror Marius-Ionel Ştefan având o vechime de 17 ani, perioadă în care a exercitat atât atribuţii specifice unei funcţii de conducere, cât şi unei funcţii de execuţie;
- prin prisma funcţiilor de conducere exercitate, în calitatea sa de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş şi de procuror-şef al Serviciului Teritorial Piteşti din cadrul DNA, acesta a identificat aspecte esenţiale pentru funcţionarea eficientă a Direcţiei, transpuse ulterior în obiectivele planului de management;
- proiectul de management se remarcă printr-o structură logică, coerentă şi completă, construită pe o analiză riguroasă a cadrului legal, a organizării instituţionale şi a activităţii concrete a DNA; introducerea proiectului plasează activitatea direcţiei într-un context naţional şi european clar definit, cu referire explicită la strategiile relevante în domeniul anticorupţiei şi al dezvoltării sistemului judiciar;
- în urma prezentării de către domnul procuror Marius Ionel Stefan a planului de management, precum si a răspunsurilor al interviu, se constată o îmbinare optimă a experienţei si a cunostinţelor din domeniu judiciar penal cu cele de management judicar, candidatul demonstrând si o preocupare constantă pentru dimensiunea umană a activităţii instituţionale prin dezvoltarea unui climat organizaţional bazat pe comunicare deschisă, respect reciproc şi recunoaşterea meritelor profesionale, elemente esenţiale pentru menţinerea motivaţiei personalului într-un domeniu caracterizat de presiune profesională ridicată;
- experienţa domnului procuror atât în funcţii de conducere, cât şi de execuţie, precum şi complexitatea atribuţiilor funcţiei raportată la aptitudinile profesionale şi personale ce au reieşit din analiza documentaţiei depuse (CV, lucrări semnificative, plan de management şi interviu), denotă o viziune coerentă si realistă a contextului institutional actual al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, propunând solutii concrete pe maximizarea activităţii instituţiei.
5. Pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, pe domnul procuror Codrin-Horaţiu MIRON
Pentru formularea acestei propuneri, ministrul justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:
- este un procuror cu o solidă pregătire profesională şi o remarcabilă carieră universitară care, prin proiectul de management, a identificat în mod corect direcţiile de acţiune în vederea creşterii capacităţii operaţionale a DIICOT de combatere a criminalităţii organizate, pentru sporirea calităţii şi eficienţei actului de justiţie şi de identificare a produsului infracţional ce urmează a fi indisponibilizat prin instituirea măsurilor asigurătorii;
- este, între altele, procuror specializat în combaterea infracţionalităţii economico-financiare, având o experienţă practică semnificativă în recuperarea produselor infracţiunii, inclusiv a celor aflate în străinătate;
- viziunea domnului procuror Codrin Horaţiu MIRON pentru creşterea capacităţii operaţionale a DIICOT de combatere a criminalităţii organizate este reprezentată de o prioritizare a anchetelor penale şi concentrarea asupra unor cauze apte să producă un impact deosebit asupra mediului infracţional (droguri, trafic de persoane, migranţi, criminalitate informatică, macro-criminalitate economico-financiară);
- din analiza proiectului de management a rezultat justeţea strategiei privind identificarea produsului infracţional ce urmează a fi indisponibilizat prin măsuri asigurătorii, măsurile de acţiune fiind: limitarea accesului grupărilor de criminalitate organizată la resurse financiare prin investigaţii paralele pentru identificarea şi indisponibilizarea produsului infracţional (follow the money), prin măsuri asiguratorii în scopul confiscării speciale/extinse, corelativ cu întărirea componentei de valorificare anticipată şi imediată a bunurilor sechestrate; insistenţa pentru aplicarea prevederilor legale privind instituţia confiscării extinse; cooperarea intensificată cu ANABI şi ONPCSB, iar prin intermediul lor, cu structurile omoloage din străinătate;
- în cadrul interviului, domnul procuror a prezentat modelul managerial pentru îmbunătăţirea imaginii DIICOT în mass-media şi în comunitate, direcţiile de acţiune fiind următoarele: o comunicare publică transparentă, modernă şi orientată către cetăţean/societate; organizarea de conferinţe de presă pe aspecte legate de activitatea organelor de urmărire penală care suscită interesul mass-mediei şi publicului; crearea unor conturi pe reţelele sociale, care să promoveze imaginea DIICOT şi să reflecte activitatea şi rezultatele obţinute de structura specializată de parchet.
6. Pentru cele 2 funcţii de procuror-şef adjunct ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, pe:
• domnul procuror Alex-Florin FLORENŢA
Pentru formularea acestei propuneri, ministrul justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:
- este un procuror cu o experienţă profesională solidă, având realizări deosebite, atât în funcţii de execuţie în cadrul Direcţia Naţională Anticorupţie, cât şi în funcţii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi la D.I.I.C.O.T – Structura centrală;
- domnul procuror, prin proiectul de management depus, îşi propune să ofere un cadru coerent de acţiune pentru consolidarea capacităţii instituţionale a DIICOT, bazat pe convingerea că DIICOT trebuie să fie nu doar o structură de reacţie, ci un actor strategic, capabil să anticipeze evoluţiile fenomenului infracţional, să răspundă ferm şi profesionist ameninţărilor actuale şi să contribuie decisiv la protejarea statului de drept, a securităţii cetăţenilor şi a intereselor fundamentale ale României;
- îşi propune promovarea managementului cunoaşterii şi al comunicării directe, având aptitudinea de a mobiliza resursele, în primul rând pe cele umane şi de a valorifica avantajele competitive ale DIICOT pentru trecerea acestei structuri specializate de parchet într-o nouă etapă a evoluţiei sale, propunând prin proiectul de management: limitarea delegărilor la situaţii strict justificate operativ şi prioritizarea concursurilor de numire, concomitent cu dezvoltarea unor mecanisme de fidelizare a personalului deja format în cadrul direcţiei; corelarea politicii de resurse umane cu structura reală a fenomenului infracţional, în special în domeniul traficului de droguri, care a reprezentat peste 75% din cauzele soluţionate prin rechizitoriu sau acord de recunoaştere a vinovăţiei în anul 2025; consolidarea echipelor mixte procuror–poliţist–specialist, prin stabilitate şi continuitate, în detrimentul rotaţiei frecvente a personalului;
- îmbină cu măiestrie experienţa şi cunoştinţele din domeniul urmăririi penale cu cele de management judiciar şi conştientizează necesitatea adaptării DIICOT la continua evoluţie a infracţionalităţii, prin utilizarea metodelor şi mijloacelor moderne în combaterea infracţionalităţii organizate, economico-financiare şi în recuperarea produsului infracţiunii. Astfel, în proiectul de management depus, domnul procuror Florenţa propune o serie de obiective în vederea consolidării capacităţii funcţionale a D.I.I.C.O.T., respectiv: creşterea capacităţii operative prin adaptarea schemelor de personal şi flexibilizarea resursei umane, dimensionarea corectă a schemelor de personal pentru procurori şi grefieri, fundamentată pe analize obiective de încărcătură şi complexitate. Totodată, în cadrul interviului în faţa Comisiei de interviu, domnul procuror a prezentat argumente în vederea consolidării culturii instituirii măsurilor asigurătorii în cauzele cu componentă patrimonială, ca instrument de eficienţă şi descurajare. În acest sens, un element central îl va constitui abordarea timpurie a dimensiunii financiare a infracţiunii, prin evaluarea preliminară a existenţei unui prejudiciu sau a unui beneficiu obţinut din infracţiune şi identificarea bunurilor susceptibile de indisponibilizare încă din faza iniţială a urmăririi penale. În acest scop, se va urmări aplicarea consecventă a măsurilor asigurătorii în cauzele eligibile, indiferent de tipul de infracţiune şi se va încuraja utilizarea măsurilor asigurătorii, inclusiv pentru recuperarea cheltuielilor judiciare, conform Ordinului comun al PÎCCJ şi MAI nr. 288/2024;
- are certe abilităţi de leadership, este un bun comunicator şi are aptitudinea de a cultiva relaţii de încredere în mediul profesional.
• domnul procuror Gill-Julien GRIGORE-IACOBICI
Pentru formularea acestei propuneri, ministrul justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:
- este un procuror cu o vastă pregătire profesională şi o experientă foarte mare, atât în funcţii de execuţie, cât şi în funcţii de conducere, iar prin proiectul de management, a identificat în mod corect priorităţile de acţiune, punctele slabe ale direcţiei specializate, oportunităţile, precum şi soluţiile pentru realizarea obiectivelor, în vederea creşterii capacităţii operaţionale a DIICOT de combatere a criminalităţii organizate, pentru sporirea calităţii şi eficienţei actului de justiţie şi de identificare a produsului infracţional ce urmează a fi indisponibilizat prin instituirea măsurilor asigurătorii;
- domnul procuror a subliniat atât în proiectul de management, cât şi prin discursul susţinut în faţa Comisiei de interviu, că este absolut necesară planificarea riguroasă a activităţii pe toate palierele ierarhice ale DIICOT, demers care va urmări cu precădere corelarea obiectivelor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism cu obiectivele asumate prin Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar şi a justiţiei ca serviciu public 2025-2029 şi a planului de acţiune aferent acesteia şi cu obiectivele Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
- a evidenţiat în proiectul de management importanţa realizării la nivelul structurii centrale şi a fiecărei structuri teritoriale ale DIICOT a unei analize de risc, care să ducă la identificarea particularităţilor pe care le manifestă fenomenul infracţional în fiecare zonă geografică a ţării. În acest fel, pe lângă obiectivul general al Direcţiei de îndeplinire al rolului constituţional prin creşterea eficienţei în combaterea criminalităţii organizate şi a terorismului, vor trebui identificate obiectivele specifice fiecărei structuri componente, care să permită o alocare eficientă a resurselor umane şi materiale disponibile, conform specificului infracţional al fiecărei zone geografice în parte;
- a pus accentul pe creşterea gradului de digitalizare ca un imperativ pentru fluidizarea şi eficientizarea activităţii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
- a susţinut dezvoltarea unei cooperări eficiente, proactive între procurorii din cadrul direcţiei şi procurorii din parchetele tradiţionale, pe acele linii de activitate unde există o competenţă partajată (trafic de migranţi, trafic de persoane/proxenetism, şi altele), precizând că obiectivul poate fi realizat prin constituirea unor grupuri de lucru pe plan local, unde să poată fi examinate informaţiile cu interes operativ, să se analizeze de la început eventuala competenţă de instrumentare a cauzei, pentru a evita declinări ulterioare de competenţă, cu consecinţe asupra validităţii probatoriului, pierderii unor momente operative, precum şi adoptarea unor strategii comune de lucru pentru structurile de parchet implicate.
Propunerile vor fi transmise Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii luni, pentru obţinerea avizului în conformitate cu art. 147 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Decizia revine preşedintelui Nicuşor Dan.
Medikatv.ro
