Fostul ministru al Justiţiei, Ana Birchall, a lansat o serie de acuzaţii dure împotriva fostei preşedinte a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), actuala şefă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Lia Savonea, susţinând că aceasta ar fi participat în 2019 la întâlniri „secrete” şi „clandestine” cu premierul de atunci, Viorica Dăncilă, şi cu Florin Iordache. În timp ce Birchall susţine că scopul ar fi fost forţarea unor numiri la conducerea SIIJ, Savonea şi Dăncilă resping categoric aceste afirmaţii, invocând caracterul strict instituţional al activităţilor lor sau negând existenţa unor întrevederi oculte.
Ana Birchall: „Doamna Savonea era de mânuţă cu Florin Iordache la întâlniri de taină”
Ana Birchall descrie evenimentele din 2019 drept o încercare disperată de a controla numirile în justiţie. Ea susţine că a zărit-o pe Lia Savonea în antecamera biroului premierului: „era, de mânuţă cu Florin Iordache, la întâlniri de taină, clandestine, cu dna Viorica Dăncilă”. Birchall afirmă că miza era numirea Adinei Florea la SIIJ, demers pe care l-a blocat de opt ori în plenul CSM.
Fostul ministru o acuză pe Savonea de lipsă de onoare şi hărţuire instituţională: „Zău că este chiar ruşinică doamna Savonea să prezentaţi public... dovezi trunchiate care, dacă am fi într-o sală de judecată, ar atrage răspunderea dvs. profesională”. Birchall invocă şi o decizie a CCR care ar fi stabilit că Savonea susţinea minciuni la adresa sa „din frustrări personale”. În final, ea face apel la principiul „Qui tacet consentire videtur” (Cine tace consimte) şi o provoacă direct pe Viorica Dăncilă: „O provoc pe d-na Viorica Dăncilă să spună adevărul!”.
Lia Savonea: „Comparaţia între cele două situaţii este lipsită de fundament”
Lia Savonea respinge. într-o declaraţie pentru News.ro, orice acuzaţie de comportament neadecvat, subliniind că activitatea sa la acea vreme era strict administrativă şi oficială.
”Comparaţia între cele două situaţii este lipsită de fundament, fiind vorba despre contexte instituţionale şi juridice fundamental diferite”, argumentează ea.
Savonea explică faptul că prezenţa sa la Guvern s-a făcut în calitate de reprezentant al CSM: „Participarea mea la întâlnirea cu prim-ministrul Viorica Dăncilă din februarie 2019 a avut loc în baza unui mandat acordat de CSM şi a fost făcută cunoscută”.
Mai mult, judecătoarea face o distincţie clară între rolul de atunci şi cel de acum: „Preşedintele CSM nu exercită, prin această funcţie, atribuţii jurisdicţionale şi nu eram chemată să judec o cauză în care prim-ministrul sau Guvernul să fie parte”.
Savonea a concluzionat că nu doreşte să alimenteze acest conflict: „Nu intenţionez să transform o chestiune serioasă privind standardele de imparţialitate... într-o polemică personală”.
Viorica Dăncilă: „Nu aş fi făcut astfel de lucruri”
Solicitată de News.ro să clarifice aceste episoade, fostul premier Viorica Dăncilă a negat vehement orice formă de colaborare ocultă cu fosta şefă a CSM sau cu Florin Iordache în acest context. Într-o reacţie succintă, Dăncilă a afirmat: „Nu a existat nici o întâlnire secretă”. Aceasta a ţinut să sublinieze integritatea modului său de a conduce Guvernul, adăugând scurt: „Nu aş fi facut astfel de lucruri”.
Florin Iordache nu a răspuns, până la publicarea acestei ştiri, la solicitarea News.ro de clarificări.
Schimbul de replici apare în contextul unui alt scandal care a acaparat Justiţia legat de o întâlnire neoficială dintre premierul Ilie Bolojan şi preşedinta Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu, desfăşurată în biroul preşedintelui Senatului într-un moment critic pentru Guvern - când CCR trebuia să se pronunţe pe cauze cu miză uriaşă pentru PNRR şi reforma legislativă - a ridicat suspiciuni privind posibile ingerinţe politice. În timp ce Ilie Bolojan a minimizat episodul susţinând că a fost o simplă discuţie administrativă, iar reacţiile din spaţiul public o încercare a opoziţiei de a „face din ţânţar armăsar”, reprezentanţii CCR au dat asigurări că nu s-a dezbătut niciun dosar aflat pe rol. Totuşi, reacţia sistemului judiciar a fost unitară: CSM, Înalta Curte şi asociaţiile de magistraţi au cerut clarificări urgente, subliniind că imparţialitatea justiţiei trebuie să fie de necontestat inclusiv la nivel de percepţie publică. În paralel, formaţiunile din opoziţie au speculat politic momentul, solicitând înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru a investiga eventuale presiuni asupra CCR.




























