Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Inspecţia Judiciară (IJ) şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au încheiat procoale de cooperare cu Serviciul Român de Informaţii (SRI), a declarat vicepreşedintele CSM, Codruţ Olaru, în şedinţa de plen. Preşedinta Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR) Dana Gîrbovan s-a declarat şocată de faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a încheiat un protocol de cooperare cu un serviciu de informaţii, adăugând că este "dincolo de imaginaţia” ei ce ar putea conţine acel protocol. Gîrbovan i-a cerut vicepreşedintelui CSM, într-o intervenţie în sistem videoconferinţă în şedinţa de plen de miercuri, să spună când a fost încheiat protocolul şi cu ce serviciu.
UPDATE - Codruţ Olaru: Sub semnăturile protocolului Parchet-SRI nu au fost făcute abuzuri, nu putem pleca de la premisa că un protocol poate genera disfuncţionalităţi
Vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Codruţ Olaru, a afirmat miercuri, în cadrul şedinţei de plen, că protocolul încheiat între Parchetul General şi SRI nu a generat abuzuri şi nereguli, adăugând că nu ar trebui să se plece de la ideea că un astfel de document poate crea disfuncţionalităţi. Olaru a mai spus că protocolul dintre SRI şi Ministerul Public a fost semnat cu scop tehnic, "justificat de necesităţi”. El a propus ca CSM să facă verificarea în ceea ce priveşte modul în care protocoalele au afectat independenţa justiţiei, având în vedere că Inspecţia Judiciară, instituţia responsabilă cu acest lucru conform legii, are un protocol semnat cu serviciile de informaţii.
"În 2009, deşi nu sunt semnatar, am funcţionat profesional după acest protocol. Îi asigur pe toţi cei care ne urmăresc că sub semnăturile acestui protocol nu au fost abuzuri, chestiuni în afara legii. (...) Cred că acest protocol şi ulterioarele au fost generate de un scop eminamente tehnic, justificat de neceistăţi. Sunt de acord că, probabil lucruri care acum 10 ani funcţionau după o anumită paradigmă, acum funcţionează din altă perspectivă”, a declarat Codruţ Olaru în cadrul şedinţei de plen.
Vicepreşedintele CSM a adăugat că nu ar trebui să se plece de la ideea că un protocol poate genera abuzuri sau disfuncţionalităţi, însă nici nu ar trebui ca desecretizarea să fie făcută până la limită.
"Nu doar Ministerul Public a încheiat protocoale la acel moment. Şi alte instituţii judiciare au încheiat astfel de protocoale. Nu putem pleca de la premisa că un protocol poate generea abuzuri sau disfuncţionalităţi. Aş vrea ca această analiză pe care o facem să fie una integrată. Sunt protocoale care acoperă lucruri de interes major. Nu putem merge cu desecretizarea până la limita extremă. Sunt de acord că opinia publică trebuie informată, însă trebuie să ne şi protejăm metodele de lucru. (...) Trebuie să ne gândim şi la perspectiva persoanelor vătămate, nu doar a inculpatului”, a spus Olaru.
El a propus ca CSM să facă verificarea în ceea ce priveşte modul în care protocoalele au afectat independenţa Justiţiei, având în vedere că Inspecţia Judiciară, instituţia responsabilă cu acest lucru conform legii, are un protocol semnat cu serviciile de informaţii.
"Cred că este important să stabilim entitatea care face verificarea. Inspecţia Judiciară ar fi, potrivit legii. Dar trebuie să ne întrebăm cu toţii dacă pe acest segment Inspecţia Judiciară, care are un protocol, este în măsură să realizeze o astfel de evaluare. Cred că CSM ar trebui să îşi asume această evaluare”, a mai spus Olaru.
"Dacă începem să ne îndoim de o instituţie pentru că ar exista un protocol – nu ştim, pentru că noi nu l-am văzut...”, a replicat fosta şefa a CSM Mariana Ghena.
Vicepreşedintele CSM a mai spus că Inspecţia Judiciară a trimis Consiliului toate datele solicitate şi a precizat, în adresă, că în 21 martie a demarat procedura de declasificare a protocolului: "Să fim oneşti - Inspecţia Judiciară a comunicat datele pe care le-am solicitat. Mai mult decât atât, Înspecţia Judiciară a precizat în adresă că au demarat, în 21 martie, procedura de declasificare a acelui protocol. (...) Nu plec de la o prezumţie de lipsă de obiectivitate în raport cu Inspecţia Judiciară".
De asemenea, mai mulţi membri ai Consiliului au cerut declasificarea tuturor protocoalelor.
"Deşi suntem CSM, nu avem dreptul de a vedea documente clasificate, motiv pentru care cred că e necesar să se solicite desecretizarea acelor protocoale încheiate de autorităţile din sistemul judiciar, pentru a face o analiză în plenul Consiliului. E o chestiune de procedură”, a spus Victor Alistar, reprezentant al societăţii civile în CSM.
UPDATE - Preşedinta UNJR, în şedinţa CSM: Sunt absolut şocată să aflu că ICCJ, care este vârful puterii judecătoreşti, a semnat protocoale de colaborare cu un serviciu de informaţii. Este dincolo de imaginaţia mea ce ar putea conţine un astfel de protocol
Preşedinta Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR) Dana Gîrbovan s-a declarat şocată de faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a încheiat un protocol de cooperare cu un serviciu de informaţii, adăugând că este "dincolo de imaginaţia” ei ce ar putea conţine acel protocol. Gîrbovan a cerut vicepreşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), într-o intervenţie în sistem videoconferinţă în şedinţa de plen de miercuri, să spună când a fost încheiat protocolul şi cu ce serviciu.
"Am înţeles că au fost încheiate protocoale de către Înalta Curte, de către Inspecţia Judiciară, CSM şi procurorul general. Sunt absolut şocată, trebuie să vă mărturisesc. (...) Pentru mine este absolut şocant să aflu că ÎCCJ, care este vârful puterii judecătoreşti, preşedintele Înaltei Curţi reprezintă puterea judecătorească, a semnat protocoale de colaborare cu un serviciu de informaţii, pentru că este dincolo de imaginaţia mea ce ar putea conţine un astfel de protocol”, a declarat Dana Gîrbovan în plenul Consiliului.
Judecătoarea i-a cerut vicepreşedintelui CSM să spună când a fost încheiat acest protocol şi cu ce serviciu de informaţii.
Codruţ Olaru i-a răspuns că nu poate face acest lucru, având în vedere că toată corespondenţa primită de CSM de la instituţiile judiciare este clasificată. "Cu mare plăcere aş face acest lucru. Am spus că toată corespondenţa pe care CSM a primit-o de la instituţiile partenere, de la cele ale sistemului judiciar, este una clasficată. Să diseminăm acum în spaţiul public data încheierii protocolului, obiectul acestui protocol, data potenţialei denunţări, excede unui astfel de cadru. Această discuţie să o aveţi cu preşedinta Înaltei Curţi, e cea mai în măsură să aibă acest dialog”, a spus Olaru.
Referitor la protocolul dintre Ministerul Public şi SRI, Dana Gîrbovan a spus că Parchetul ar trebui să facă publică lista instituţiilor care au primit documentul.
"Parchetul să facă public toate instituţiile către care s-a diseminat acest protocol. Cred că au fost făcute 240 de exemplare. Deci către cine a fost diseminat? A fost trimis parchetelor, instanţelor, să vedem şi acest lucru”, a mai spus judecătoarea.
Codruţ Olaru: Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară şi ICCJ au încheiat protocoale de cooperare cu SRI
Potrivit vicepreşedintelui CSM Codruţ Olaru, în urma solicitărilor transmise instituţiilor judiciare, după cum s-a decis la ultima şedinţă de plen a CSM, Înalta Curte, Inspecţia Judiciară şi Ministerul Public au transmis că au încheiat protocoale cu SRI. El a precizat că şi la nivelul CSM a fost încheiat un protocol cu SRI, însă acesta a fost anulat în 2017.
"Am primit corespondenţă cu entităţi din sistemul judiciar după cum urmează: Parchetul de pe lângă ICCJ, ICCJ, IJ, şi la nivelul CSM a fost încheiat un astfel de protocol denunţat în 2017 la iniţiativa tuturor membrilor Consiliului. Toate celelalte entităţi din sistemul judiciar, în perioada 2005-2018 nu au încheiat astfel de protocoale. Tot ce am primit la această dată, nu sunt ataşate protocoalele în forma scrisă. Toată situaţia a vizat doar o corespondenţă minimală”, a declarat Codruţ Olaru.
Olaru a adăugat că protocolale nu au fost ataşate fiindcă sunt clasificate, însă le-a cerut membrilor CSM să analizeze protocoalele la nivelul fiecărei instituţii.
„Obiectul punctual al acestor protocale, dat fiind faptul că vorbim despre o corespondenţă clasificată, nu a fost ataşat, astfel că membrilor le adresez rugămintea ca, la nivelul instituţiilor, să analizeze punctual această corespondenţă. Cred că ar trebui să ne menţinem punctul de vedere, să insistăm să primim toate aceste protocoale şi să le discutăm”, a spus Olaru.
La rândul ei, preşedintele CSM, Simona Marcu, a adresat plenului propunerea de a transmite instituţiilor care au încheiat protocolale cu structurile de informaţii solicitări de a analiza în ce măsură sunt îndeplinite elementele procedurale pentru a începe desecretizarea protocoalelor.
"Consiliului nu i-au fost transmise aceste documente în materialitatea lor, nu putem să exprimăm alte concluzii. Multe dintre protocoale nu mai sunt valabile. Chiar şi cei care avem acces la documente clasificate, avem nevoie să fie declasificate, propun plenului să transmită solicitări instituţiilor care au încheiat aceste protocoale să analizeze în ce măsură sunt îndeplinite elementele procedurale pentru a demara desecretizarea acestor protocoale”, a spus Marcu.
Potrivit acesteia, procurorul general Augustin Lazăr - care nu participă la şedinţă - a solicitat amânarea dezbaterilor pe această temă.
Şedinţa de plen a CSM continuă, însă, în sistem videoconferinţă cu Uniunea Judecătorilor.
În şedinţa Plenului CSM din 20 martie s-a decis, printre altele, transmiterea unei solicitări către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri şi Inspecţia Judiciară, în vederea comunicării Consiliului Superior al Magistraturii, în măsura în care există, a protocoalelor încheiate cu serviciile/structurile de informaţii, începând cu data 1 ianuarie 2005.
Serviciul Român de Informaţii (SRI) a publicat, vineri, protocolul de colaborare încheiat de SRI cu Parchetul General în anul 2009. Protocolul a fost semnat în februarie 2009 de procurorul general Tiberiu Niţu şi prim-adjunctul SRI Florian Coldea şi a înlocuit documente similare încheiate chiar imediat după înfiinţarea de către Guvernul Năstase a Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA), actuala DNA.
Documentul are semnăturile adjunctului SRI Florian Coldea şi prim adjunctului procurorului general, Tiberiu Niţu, fiind aprobat de Laura Codruţa Kovesi în calitate de procuror general şi de George Maior, director al SRI.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
