Cei patru candidaţi la funcţia de procuror general al României - Codruţ Olaru, Oana Schmidt-Hăineală, Gheorghe Ivan şi Augustin Lazăr – vor fi audiaţi, începând de vineri, de către ministrul Justiţiei, Raluca Prună, care va transmite la CSM, până în 23 martie, numele candidatului propus.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Ministerul Justiţiei a anunţat joi că pentru funcţia de procuror general al României şi-au depus candidatura Gheorghe Ivan – procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Oana Andrea Schmidt-Hăineal – procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov cu grad de parchet de pe lângă Curtea de Apel, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Augustin Lazar – procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia şi Codruţ Olaru - adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Deşi scrisoarea pentru depunerea candidaturii putea fi trimisă la Ministerul Justiţiei din 17 februarie până în 16 martie, toţi cei patru candidaţi au ales să îşi depună candidatura în ultima zi.

Cei patru procurori vor fi audiaţi, de vineri până marţi, de către ministrul Justiţiei, care în urma discuţiilor cu aceştia va trimite, în 23 martie, numele candidatului propus pentru funcţia de procuror general al României.

După ce va primi propunerea de la Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii va stabili ziua în care magistratul va fi audiat. Avizul CSM va fi transmis  apoi ministrului Justiţiei, care până în 22 aprilie va trimite propunerea preşedintelui Klaus Iohannis, pentru numirea în funcţie.

Funcţia de procuror general al României a rămas vacantă din 2 februarie, după ce Tiberiu Niţu a demisionat, el fiind urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul fostului ministru al Internelor Gabriel Oprea privind însoţirea cu coloană oficială. Conducerea Ministerului Public este asigurată interimar de Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general.

Codruţ Olaru este, din mai 2013, adjunct al procurorului general al României, iar anterior, din 11 ianuarie 2007, a fost procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Oana Schmidt Hăineală este membru în Consiliul Superior al Magistraturii din 2011, din partea parchetelor de pe lângă tribunale, ea lucrând anterior la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, cu grad profesional de parchet de pe lângă curtea de apel. A fost vicepreşedinte al CSM în 2012 şi preşedinte în 2013. Mandatul de membru îi expiră în acest an.

Gheorghe Ivan a condus DNA Galaţi în perioada 2008 - 2013, fiind de atunci procuror la Parchetul Înaltei Curţi.

Augustin Lazar conduce Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia din ianuarie 2013, anterior el fiind procuror-şef adjunct. Procurorul a coordonat anchetele din dosarele privind furturile brăţărilor dacice şi altor bunuri de tezaur din zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei.

Potrivit Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, numirea în funcţia de procuror general se face de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Pe lângă vechimea de 10 ani în funcţie, candidaţii trebuie să fi obţinut calificativul ”foarte bine” la ultima evaluare şi să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii cinci ani. Candidaţii trebuie de asemenea să aibă capacitatea de a organiza activitatea Ministerului Public, pentru o bună administrare a justiţiei, viziune managerială, experienţă profesională relevantă, capacitate decizională şi de asumare a răspunderii, capacitatea de gestionare a situaţiilor de criză, motivare şi capacitate de relaţionare şi comunicare.

La acestea se adaugă criterii de integritate, obiectivitate şi imparţialitate în exercitarea funcţiei, având ca unic temei legea, fără a da curs presiunilor şi influenţelor de orice natură, respectarea standardelor de conduită conforme cu demnitatea şi onoarea profesiei şi absenţa oricărui conflict care ar putea dăuna interesului public de înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii. 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.