Fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu rămâne sub control judiciar, după ce, joi, Tribunalul Bucureşti i-a respins contestaţia, decizia instanţei fiind definitivă. Georgescu a ajuns în sala de judecată şi a fost aşteptat în faţa tribunalului de zeci de susţinători, cu steaguri şi flori.
Tribunalul Bucureşti a respins ca nefondată o contestaţie depusă de fostul candidat la prezidenţiale, menţinând decizia din 1 septembrie a Judecătoriei Sectorului 1, prin care Călin Georgescu rămâne sub control judiciar încă 60 de zile.
„Respinge ca nefondată contestaţia formulată de contestatorul inculpat Georgescu Călin, împotriva încheierii pronunţate de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de 01.09.2025. Obligă contestatorul la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat”, se arată în soluţia pe scurt a instanţei.
Decizia de joi a Tribunalului Bucureşti este definitivă.
Călin Georgescu a ajuns, joi, în sala de judecată şi a fost aşteptat în faţa Tribunalului Bucureşti de zeci de susţinători, care l-au întâmpinat cu steaguri şi flori, i-au scandat numele şi i-au cerut autografe.
Înainte să intre în sala de judecată, Georgescu a declarat presei că asistă „la un abandon al legii în favoarea puterii, în favoarea vânătorii de oameni”.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
„Asist la un abandon al legii în favoarea puterii, în favoarea vânătorii de oameni. Am speranţa că puterea judecătorească nu va anula justiţia în favoarea puterii. (...) Actuala putere are coonştiinţa subminată pentru că discreditează şi dispreţuieşte prin modul în care tratează corpul magistraturii. Nu există un dialog bazat pe onoare, soluţii oneste şi reale”, a afirmat Călin Georgescu.
În 1 septembrie, la ieşirea din sediul Judecătoriei Sectorului 1, Călin Georgescu a declarat că menţinerea controlului judiciar pentru încă 60 de zile şi obligaţia de a se prezenta săptămânal la poliţie este „un abuz total împotriva legii”.
Zeci de susţinători ai lui Georgescu s-au adunat şi atunci atât la Judecătoria Sectorului 1, cât şi la IPJ Ilfov, unde Călin Georgescu a ajuns după proces pentru a semna documentele din cadrul controlului judiciar.
În 26 februarie, Călin Georgescu a fost ridicat din trafic, audiat aproape cinci ore la Parchetul General şi inculpat pentru şase infracţiuni grave: instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, în formă tentată, comunicarea de informaţii false, fals în declaraţii în formă continuată, (privind sursele de finanţare a campaniei electorale şi declaraţiile de avere), iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit şi aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii.
Georgescu a fost plasat atunci sub control judiciar pentru 60 de zile, având mai multe interdicţii, între care şi aceea de a posta pe reţele de socializare mesaje rasiste, legionare, fasciste, antisemite sau xenofobe. El susţinea, la vremea respectivă, că ancheta care îl vizează îi ”aminteşte de mentalitatea şi sistemul comunist din anii '50”.
În 4 august, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a schimbat încadrarea juridică a faptelor în cazul lui Călin Georgescu din comunicarea de informaţii false şi instigare la tentativă la comiterea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale în complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false, în formă continuată (două acte materiale).
În dosarul privind acţiuni contra ordinii constituţionale sunt cercetaţi şi mercenari din gruparea lui Horaţiu Potra.
La mijlocul lunii august, Parchetul General a audiat 18 inculpaţi cercetaţi pentru tentativă la infracţiunea de acţiuni contra ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, operaţiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept şi instigare publică. Potrivit sursei citate, trei dintre inculpaţi au fost arestaţi preventiv, 11 au fost plasaţi în arest la domiciliu şi patru sub control judiciar.
În 21 august, judecătorii instanţei supreme au înlocuit, la solicitarea procurorilor, măsura arestului preventiv cu cea a controlului judiciar în cazul a trei dintre inculpaţii din dosarul mercenarilor lui Potra, iar în cazul celorlaţi 11 inculpaţiau înlocuit arestul la domiciliu cu măsura plasării sub control judiciar. Parchetul Înaltei Curţi a precizat că înlocuirea arestării preventive ”s-a datorat exclusiv faptului că a expirat perioada maximă de 6 luni în care aceasta poate fi dispusă în cursul urmăririi penale”.
Audierile au avut legătură cu operaţiunile din 26-27 februarie, când au fost făcute 47 de percheziţii la adrese din judeţele Sibiu, Mureş, Ilfov, Timiş şi Cluj, la apropiaţi ai lui Călin Georgescu, între care Horaţiu Potra şi Eugen Sechila, dar şi la patru sedii de firmă.
Una dintre persoanele la care s-au făcut percheziţii în luna februarie este mercenarul Horaţiu Potra, politician din Mediaş. În casa acestuia, într-un seif incastrat sub podea, au fost descoperite pachete cu teancuri de dolari, politicianul spunând că legea nu îl obligă să îşi ţină banii la bancă. Tot la Potra au fost descoperite numeroase arme, el declarând că îşi ”asumă” nerespectarea regimului armenilor şi muniţiei şi refuzând să facă alte comentarii cu privire la armele deţinute ilegal.
Dosarul deschis atunci viza infracţiuni de iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, precum şi aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid împotriva umanităţii şi de crime de război, precum şi răspândirea, în spaţiul public, a unor idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe.
Anchetatorii precizau că vasta operaţiune ”a avut drept scop documentarea şi investigarea activităţilor infracţionale ale persoanelor vizate, probarea legăturilor infracţionale, respectiv identificarea de bunuri şi înscrisuri folosite în activitatea infracţională”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
