Avocatul general al Curţii de Justiţie a UE (CJUE), Michal Bobek, consideră că normele naţionale privind înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie sunt contrare dreptului Uniunii.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Avocatul general Bobek propune Curţii să declare că dreptul Uniunii se opune înfiinţării unei secţii de parchet specifice cu competenţă exclusivă pentru infracţiunile săvârşite de magistraţi dacă înfiinţarea unei astfel de secţii nu este justificată de motive reale şi suficient de importante şi dacă ea nu este însoţită de garanţii suficiente pentru a înlătura orice risc de influenţă politică asupra funcţionării şi compunerii sale.

Avocatul general arată că înfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie trebuie să corespundă unei justificări deosebit de importante, transparente şi reale. Odată îndeplinit acest criteriu, este în plus imperativ ca compunerea, organizarea şi funcţionarea unei asemenea secţii să se conformeze unor garanţii de natură să evite riscul unor presiuni exterioare asupra puterii judecătoreşti.

”În sfârşit, împrejurările particulare legate de înfiinţarea SIIJ, precum şi descrierea modului în care acest organ şi-a exercitat atribuţiile sunt de asemenea pertinente pentru identificarea contextului relevant. În această privinţă, avocatul general consideră că este dificil de susţinut că înfiinţarea SIIJ a fost justificată în mod clar, neechivoc şi accesibil. În plus, reglementarea SIIJ nu oferă garanţii suficiente pentru a înlătura orice risc de influenţă politică asupra funcţionării şi a compunerii sale. Instanţele naţionale trebuie să fie îndreptăţite să ia în considerare elemente obiective cu privire la împrejurările în care a fost înfiinţată SIIJ, precum şi funcţionarea sa practică, cu titlu de elemente susceptibile să confirme sau să infirme riscurile unei influenţe politice. Confirmarea unui asemenea risc poate să dea naştere unor îndoieli legitime în ceea ce priveşte independenţa judecătorilor, în măsura în care compromite impresia de neutralitate a judecătorilor în raport cu interesul cu care sunt sesizaţi, în special atunci când este vorba despre cazuri de corupţie”, se arată într-un comunicat al CJUE..

Mai mult, dreptul Uniunii se opune în egală măsură înfiinţării unei structuri de parchet care nu dispune de un număr suficient de procurori, prin raportare la volumul său de activitate, aşa încât funcţionarea sa operativă să conducă cu siguranţă la o durată nerezonabilă a procedurilor penale, inclusiv cele care îi vizează pe judecători.

Solicitările avocatului general al CJUE Michal Bobek vin în contextul în care mai multe instanţe judecătoreşti din România au adresat Curţii întrebări prin care i-au solicitat să stabilească caracterul, valoarea juridică şi efectele MCV şi ale rapoartelor periodice adoptate în temeiul acestuia. De asemenea, se solicită Curţii să stabilească dacă recomandările cuprinse în rapoartele Comisiei sunt obligatorii pentru autorităţile române. În plus, sunt vizate trei aspecte instituţionale ale acestei reforme: numirea interimară a şefului Inspecţiei Judiciare, înfiinţarea în cadrul Ministerului Public a unei secţii specifice însărcinate cu investigarea infracţiunilor din justiţie, precum şi modificarea dispoziţiilor privind răspunderea materială a judecătorilor. Se solicită Curţii să stabilească compatibilitatea acestora cu principiile statului de drept, protecţiei jurisdicţionale efective şi independenţei justiţiei, prevăzute într-o serie de dispoziţii de drept al Uniunii.

Concluziile avocatului general nu sunt obligatorii pentru Curtea de Justiţie. Misiunea avocaţilor generali este de a propune Curţii, în deplină independenţă, o soluţie juridică în cauza care le este atribuită. Judecătorii Curţii urmează să delibereze în această cauză, iar hotărârea va fi pronunţată la o dată ulterioară.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.