Augustin Lazăr, despre numirea adjuncţilor procurorului general: Veţi afla în câteva zile propunerile

"Este o procedură care se desfăşoară la Ministerul Justiţiei şi cred că în câteva zile veţi avea date suplimentare în legătură cu evoluţia procesului”, a spus Augustin Lazăr, după şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii, cu referire la o posibilă propunere de numire a lui Bogdan Licu în funcţia de că procuror general adjunct şi a Laurei Oprean ca prim-adjunct al procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 

 

Adjuncţii procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie trebuie să fie numiţi până în noiembrie, când se încheie delegarea pe funcţii a Laurei Oprean şi a lui Bogdan Licu, o rămânere a acestora pe posturi fiind luată în discuţii de ministrul Justiţiei, care trebuie să facă propunerile şi să le trimită la Consiliul Superior al Magistraturii pentru avizare, apoi preşedintelui Klaus Iohannis pentru numire.

 

Laura Oprean şi Bogdan Licu au fost delegaţi în funcţiile de prim-adjunct şi, respectiv, adjunct al procurorului general începând din 17 mai, pentru şase luni, prin ordin al procurorului general Augustin Lazăr. Delegările lor se încheie în 16 noiembrie, astfel că până atunci ministrul Justiţiei trebuie să facă propunerile de numire a adjuncţilor procurorului general.

Surse judiciare au declarat, pentru News.ro, că Laura Oprean ar fi propunerea pentru numirea în funcţia pe care acum o ocupă prin delegare, însă în cazul lui Bogdan Licu, încă sunt discuţii între ministrul Justiţiei, Raluca Prună, şi procurorul general al României, Augustin Lazăr.

Ministerul Justiţiei, care urmează să anunţe propunerile de numire a adjuncţilor procurorului general, nu a confirmat oficial dacă Bogdan Licu va fi nominalizat.

În cazul în care Bogdan Licu şi Laura Oprean vor fi propuşi oficial, proiectele lor de management vor fi publicate pe site-ul CSM şi vor sta în dezbatere publică 21 de zile. CSM va stabili data la care aceştia vor susţine interviul în faţa membrilor Secţiei pentru procurori, care apoi vor vota pentru avizarea lor ca propuneri în funcţiile de adjuncţi la PICCJ. CSM va trimite apoi avizul la Ministerul Justiţiei, care va înainta preşedintelui Klaus Iohannis propuneri de numire în funcţii.

În august 2015, jurnalistă Emilia Şercan dezvăluia că Bogdan Licu şi-a plagiat teza de doctorat, coordonatorul lucrării sale fiind Gabriel Oprea. Teza acestuia nu a fost încă analizată de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare. Bogdan Licu şi-a susţinut teza de doctorat în anul 2011, la Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazu”, instituţie aflată în subordinea Serviciului Român de Informaţii.

În urma acuzaţiilor de plagiat, Licu a trimis, în martie 2016, o cerere ministrului Educaţiei, prin care a cerut retragerea titlului de doctor. “Am făcut acest lucru din motive personale, a fost o decizie grea, dar vreau să specific că nu consider că am plagiat în acea teza de doctorat”, declara atunci Bogdan Licu.

Procurorul general adjunct al PICCJ, Bogdan Licu, a participat recent la o conferinţă pe tema independenţei justiţiei, la care a fost prezent şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care a susţinut că justiţia este din ce în ce mai puţin independentă, iar „sub paravanul luptei legitime şi necesare împotriva corupţiei s-au produs abuzuri flagrante care au anulat cele mai elementare drepturi ale omului, printre care dreptul la propria imagine şi prezumţia de nevinovăţie”.

Bogdan Licu a fost prim-adjunct al procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din 17 mai 2013 până în 16 mai 2016, de atunci fiind delegat pentru şase luni în funcţia de adjunct al procurorului general.

În perioada 2 februarie – 28 aprilie 2016, Licu a fost procuror general interimar, după ce Tiberiu Niţu a demisionat, fiind acuzat de complicitate la abuz în serviciu, în dosarul fostului ministru al Internelor Gabriel Oprea privind deplasările în coloană oficială. În perioada în care a asigurat interimatul la conducerea PICCJ, Licu a dispus redeschiderea dosarului Revoluţiei. Cauza fusese clasată, pe motiv că nu există probe, în 14 octombrie 2015, când la conducerea PICCJ a fost Tiberiu Niţu.

Licu a absolvit cursuri de securitate naţională la Universitatea Naţională de Apărare (2003), în domeniul combaterii contrafacerilor (Washington D.C., 2004) şi în domeniul siguranţei naţionale în cadrul Serviciului Român de Informaţii prin Academia Naţională de Informaţii - Colegiul Superior de Siguranţă Naţională (2004).

Bogdan Licu a obţinut diploma de master în drept penal la Facultatea de Drept ''Nicolae Titulescu'' din Bucureşti (2003-2004), diploma de masterat privind relaţiile internaţionale şi integrare europeană în cadrul Şcolii Superioare de Studii Politice şi Administrative (2004 - 2006) şi diploma de doctorat în ştiinţe militare şi informaţii, cu tema ''Corupţia, risc major la adresa securităţii naţionale'', în cadrul Academiei Naţionale de Informaţii "Mihai Viteazul" (2011), potrivit CV-ului publicat pe site-ul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Laura Oprean a fost, din iulie 2014, procuror şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj. În mai 2013, şi-a încetat, la cerere, activitatea la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde era delegată în funcţia de procuror şef adjunct.

Oprean are o experienţă ca procuror de 17 ani. În 2 aprilie 2009, Laura Oprean a fost delegată, la propunerea lui Daniel Morar, atunci şef al DNA, în funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei. Anterior, ea a fost procuror şef al Serviciului Teritorial Cluj al DNA.

Potrivit Legii 303/2004, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror.

Numirea se face pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. Preşedintele poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere.

 

Urmărește-ne și pe Google News