Procurorul general Augustin Lazăr a declarart miercuri, la prezentarea bilanţului de activitate pe 2018 al Ministerului Public, că a fost anul în care s-au exercitat presiuni mari asupra parchetelor, în care au continuat în avalanşă demersurile de modificare şi remodificare a legilor Justiţiei. Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat miercuri, la bilanţul Ministerului Public, că în 2018 subiectele legate de domeniul justiţiei au continuat să facă agenda publică, din cauza insistenţei obsesive a actualei majorităţi de a interveni politic în justiţie, el remarcând că atunci "când tocmai persoanele care au interese directe să scape de cercetări penale sunt cele care fac legile în domeniul justiţiei, însăşi temelia statului de drept este ameninţată". Lazăr a mai declarat că procurorii au avut de soluţionat peste 1,7 milioane de cauze, fiind vizaţi aproape 59.000 de inculpaţi. Potrivit statisticilor, au crescut semnificativ cazurile de violenţă în familie, 2,3 la sută dintre inculpaţi fiind acuzaţi de astfel de fapte, dar şi cazurile de dare de mită. Creşterea în cazurile de dare de mită a fost de 34,2%.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
CITEȘTE ȘI Iohannis, la bilanţul Ministerului Public: Când tocmai persoanele care au interese directe să scape de cercetări penale sunt cele care fac legile în domeniul justiţiei, atunci însăşi temelia statului de drept este ameninţată
CITEȘTE ȘI Lazăr: În 2018, procurorii au avut de soluţionat peste 1,7 milioane de cauze, fiind vizaţi aproape 59.000 de inculpaţi; violenţa în familie şi darea de mită, în creştere

"A fost anul în care s-au exercitat presiuni mari asupra instituţiilor judiciare, în spacial asupra parchetelor. În acest context, procurorul general a fost pus în situaţia de a adopta, în numeroase rnduri, poziţii publice şi instituţionale în sensul apărării independenţei procurorilor", a declarat Lazăr.

El a menţionat că 2018 a fost "anul în care au continuat în avalanşă demersurile de modificare şi remodificare a legilor justiţiei, a Codului Penal, a Codului de Procedură Penală şi a altor acte normative, cu impact aspra sistemului judiciar.
 
"A fost anul în care factorul politic a insistat şi a reuşit revocarea procurorului şef al DNA apoi, contrar avizului negativ al CSM, a iniţiat revocarea procurorului general", a mai spus procurorul general.

Lazăr a vorbit despre faptul că, în 2018, atenţia societăţii în ansamblu a fost concentrată asupra autorităţii judecătoreşti.

”Publicul a fost ţinut captiv într-o avalanşă de teme, subiecte de presă, dezvăluiri, iniţiative parlamentare şi ministeriale, decizii judiciare şi extrajudiciare şi abordări publice care, în final, nu au făcut decât să arunce o anatemă asupra sistemului judiciar. Sub pretextul devoalării abuzurilor din modul de înfăptuire a actului de justiţie şi mai ales ale procurorilor, a fost promovată o campanie abilă având ca scop lezarea prestigiului, a încrederii în misiunea socială şi probitatea acestora. Au fost extrapolate comportamente discutabile din cazuri izolate la activitatea procurorilor în general, cu consecinţa inducerii artificiale a unei animozităţi faţă de un întreg corp profesional care îşi îndeplineşte sarcinile cu onestitate şi în anonimat. De aici până la atingerile aduse independenţei nu a fost decât un pas”, a spus Lazăr.

În plus, procurorul general a vorbit despre decizia Curţii Constituţionale care ”a emis o hotărâre prin care a aşezat într-o nouă paradigmă relaţia procurorilor cu ministrul Justiţiei, stabilind o procedură sui generis de revocare a procurorilor de rang înalt şi făcând din propunerea de revocare a ministrului justiţiei un adevărat act administrativ imperativ pentru Preşedintele României”.

”Prin ignorarea propunerilor şi observaţiilor venite din partea reprezentanţilor Ministerului Public, au fost adoptate amendamente legislative importante vizând cariera procurorilor care au necesitat eforturi de interpretare şi aplicare pentru gestionarea carierei profesionale (spre exemplu, delegarea procurorilor, numirea în funcţii de conducere, promovarea etc.). Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i s-au limitat competenţele în materia resurselor umane şi i-a fost anulată calitatea de titular al acţiunii disciplinare în raport cu abaterile disciplinare comise de procurori. În contrapondere, este răspunzător pentru starea disciplinară din sistem”, a mai spus Lazăr.

Acesta susţine că ”justeţea luărilor de poziţie ale Ministerului Public a fost confirmată de organismele europene chemate să evalueze reformele” şi a făcut referire la punctele de vedere ale Comisiei de la Veneţia şi ale GRECO.

”Importanţa, coerenţa şi obiectivitatea acestor constatări a fost reţinută în ultimul raport elaborat de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare. Regresele înregistrate au generat îngrijorări fără precedent ale partenerilor europeni şi au pus în discuţie în mod serios caracterul ireversibil al progreselor. Toate evoluţiile au determinat concluzia că recomandările adresate României în anul 2017 cu scopul ridicării mecanismului nu mai sunt suficiente, fiind adăugate alte recomandări. Între acestea se regăsesc: suspendarea punerii în aplicare a legilor justiţiei; suspendarea imediată a procedurilor în curs de numire şi revocare a procurorilor de rang înalt; respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii; redeschiderea procesului de revizuire a codurilor penale în acord cu recomandările formulate în cadrul mecanismului şi cu avizul Comisiei de la Veneţia”, a mai spus Lazăr.

Acesta a afirmat că a avut de suferit comunicarea cu ministrul Justiţiei, dar relaţia cu Ministerul Justiţiei a continuat să funcţioneze.

”Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi-a exprimat de fiecare dată disponibilitatea la dialog în vederea găsirii acelor soluţii legislative care să corespundă standardelor europene, să fie conforme angajamentelor internaţionale ale României şi să-i protejeze pe membrii societăţii de infracţionalitate. Recunoscând competenţele Parlamentului şi ale Guvernului în materie de legiferare, expertiza profesională de netăgăduit a procurorilor poate constitui o sursă solidă de fundamentare a unor soluţii normative viabile şi larg acceptate”, a mai spus Lazăr.

Preşedintele Klaus Iohannis participă la şedinţa de prezentare a Raportului de activitate a Ministerului Public pe anul 2018. Nu este însă prezent ministrul Justiţiei Tudorel Toader, aflat în conflict deschis cu procurorul general.

Şeful statului a participat şi anul trecut la prezentarea bilanţului Parchetului General şi a vorbit despre ”o încercare de a slăbi independenţa procurorilor” şi de a-i subordona politicului.

"Vă felicit pentru activitatea derulată cu succes în anul care s-a scurs. Ministerul Public are un rol constituţional foarte bine definit.  Procurorul este un reprezentant al intereselor generale ale societăţii şi un apărător atât al ordinii de drept, cât şi al drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Alăturarea acestor atribuţii nu este întâmplătoare. În virtutea lor, procurorul se bucură de statutul de magistrat. Imparţialitatea, integritatea şi profesionalismul procurorului îl fac pe acesta responsabil de corecta şi completa instrumentare a dosarelor, cu deplina respectare a drepturilor civile ale tuturor celor implicaţi în procesul penal. (...) Vreau să fiu foarte clar aici: sintagma din Constituţie este «sub autoritatea ministrului Justiţiei», şi în niciun caz «în subordinea ministrului Justiţiei». Se face în mod deliberat o confuzie între aceste două sensuri, tocmai pentru a se induce ideea unui control mult mai amplu asupra procurorilor decât cel prevăzut de Legea Fundamentală. Este doar o încercare de a slăbi independenţa procurorilor şi de a legitima supunerea lor faţă de voinţa politicului, fapt inacceptabil", a afirmat Iohannis.

El a mai spus că este obligatorie existenţa unui cadru normativ clar şi predictibil, astfel încât magistraţii să nu fie supuşi unor comenzi din partea unei majorităţi politice.

"Magistraţii sunt cei chemaţi să se asigure că aceste dispoziţii constituţionale se aplică, astfel încât societatea românească să aibă certitudinea că democraţia se consolidează şi că viitorul său european nu este pus în pericol. Tocmai de aceea este obligatorie existenţa unui cadru normativ clar şi predictibil, în care orice magistrat îşi desfăşoară activitatea independent şi eficient, fără să fie supus vreunei comenzi din partea unei majorităţi politice conjuncturale şi vremelnice. În mod evident, asigurarea unui proces corect, înfăptuirea unei justiţii drepte, nevoia de locuri de detenţie care să asigure condiţii civilizate sunt de necontestat şi ţin de respectarea unor drepturi umane fundamentale. Din păcate, acum nu se discută despre chestiuni de fond, care pot fi în mod cert îmbunătăţite, ci se încearcă intimidarea celor care aplică legea. În acest context, cu atât mai important este ca magistraţii să nu uite niciun moment rolul esenţial pe care îl au nu doar în înfăptuirea actului de justiţie, ci şi ca reper de responsabilitate şi moralitate în societatea românească. Dacă există erori, ele trebuie corectate cu celeritate. Dacă se fac greşeli, cei responsabili trebuie să fie traşi la răspundere, iar acolo unde se constată abuzuri, sancţiunile trebuie aplicate urgent şi cu severitate. Cea mai bună apărare împotriva oricăror încercări de denigrare a unei profesii este asigurarea unui standard înalt de etică şi profesionalism şi rezolvarea eficientă a acelor probleme punctuale care sunt inevitabile în orice domeniu", a adăugat preşedintele Klaus Iohannis, în 2018, la bilanţul Ministerului Public, la care ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, nu a participat.

 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.