Asociaţia 21 Decembrie 1989 a cerut Ministerului Justiţiei promovarea în Guvern si adoptarea unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă pentru constituirea în cadrul Ministerului Public a unei Direcţii pentru investigarea crimelor comunismului şi a infracţiunilor contra umanităţii.
Iniţiativa a fost prezentată miercuri şi Preşedintelui României, Klaus Iohannis, în cadrul întâlnirii de la Palatul Cotroceni dedicată prezentării stadiului instrumentării dosarelor privind Revoluţia şi Mineriada şi a situaţiei victimelor represiunii, de către reprezentanţii Asociaţiei.
"Asociaţia 21 Decembrie 1989 consideră că înfiinţarea unei asemenea Direcţii este imperios necesară şi oportună pentru ca statul român să dea, în sfârşit, curs unor obligaţii decurgând inclusiv din art. 46 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, de a respecta în mod efectiv şi a pune în operă hotărârile Curţii privind asigurarea dreptului la un proces echitabil înlăuntrul unui termen echitabil şi a unei anchete efective şi independente inclusiv cu privire la poziţia anchetatorului în sensul în care s-a exprimat Curtea de la Strasbourg, iar recent Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - prin completul condus de judecătorul Cozma Rodica, în hotărârea de confirmare a Ordonanţei de redeschidere a Dosarului Revoluţiei, emisă de procurorul general interimar Bogdan Licu", arată Teodor Mărieş, preşedintele asociaţiei.
Membrii Asociaţiei 21 Decembrie 1989 mai susţin că "procurorii militari, aparţinând de Ministerul Apărării Naţionale, care este în acelaşi timp parte responsabilă civilmente în dosar, ca organizatoare de represiune, nu pot îndeplini aceste criterii de independenţă a anchetatorului, aşa cum şi hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) şi decizia Curţii Constituţionale nr. 610/2007 au arătat, astfel că unica modalitate de deblocare a situaţiei de nelucrare, tergiversare sau tratare injustă, de respectare a dreptului la un proces echitabil, rămâne înfiinţarea unei astfel de Direcţii, care să poată îndeplini criteriile invocate".
Asociaţia a dat ca exemplu un caz de la CEDO, când judecătoarea Iulia Motoc a formulat declaraţie de abţinere după ce soţul său a fost desemnat ministrul Apărării în România, întrucât în acele dosare Ministerul Apărării este parte responsabilă civilmente în faţa victimelor şi organizatoare de represiune în perioada decembrie 1989 - iunie 1990. "Acest model de bună practică trebuie urmat şi în România", mai arată membrii asociaţiei.
În înţelesul acestei ordonanţe de urgenţă, "crimele comunismului” sunt "acele fapte prevăzute de legea penală, săvârşite în scopul aplicării de represalii, cu consecinţa încălcării drepturilor fundamentale ale omului, ai căror autori sau (ceilalţi) participanţi la săvârşirea acestora erau investiţi cu exerciţiul autorităţii de stat sau de partid în perioada regimului comunist, fapte comise împotriva cetăţenilor români sau a oricăror alte persoane", mai precizează Asociaţia 21 Decembrie 1989.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
