Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) arată că ”este esenţial” ca Hotărârea de Guvern privind desecretizarea arhivei SIPA ”să nu genereze disfuncţii”, iar ”modalitatea de punere în aplicare să nu ducă la vreo breşă, în sensul posibilităţii ca „inventarierea” şi/sau „predarea” să se constituie într-o sursă de şantaj prin reactivarea, scurgerea, plasarea, aflarea, vehicularea unor date din ultimele trei decenii care nu au nicio legătură cu actul de justiţie”.
Asociaţia Magistraţilor din România precizează, într-un comunicat semnat de preşedintele interimar al asociaţiei, Andreea Ciucă, că AMR a susţinut şi susţine necesitatea cunoaşterii activităţii ”comisiilor” înfiinţate la nivelul Ministerului Justiţiei, începând cu anul 2006, în baza unor hotărâri de Guvern sau în lipsa acestora, în legătură cu ”arhiva SIPA”, precum şi a rapoartelor intermediare sau finale întocmite de acestea.
”În acest sens, AMR s-a alăturat şi iniţitivei Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la comunicarea componenţei comisiei care a evaluat arhiva SIPA în baza HG 127/2006, „cu enumerarea concretă a atribuţiilor, responsabilităţii lor, modalităţii/procedurii efective în care şi-a desfăşurat activitatea această comisie”, precum şi referitoare la „prezentarea rapoartelor intermediare (pentru situaţiile în care asemenea acte au fost întocmite), a raportului final şi/sau a oricărui alt document care poate fi asimilat unei descărcări de atribuţii/sarcini/îndatoriri/responsabilităţi, întocmit la momentul predării arhivei fostei D.G.A.P. către Administraţia Naţională a Penitenciarelor”, se arată în comunicatul citat.
AMR mai arată că solicitările depuse de magistraţi, prin asociaţiile profesionale, pentru clarificarea problemelor ridicate atât de activitatea Serviciului Intern de Protecţie şi Anticorupţie (SIPA), cât şi de gestionarea arhivei acestuia s-au materializat în ”repunerea pe rol” a unui proiect de hotărâre de Guvern, iniţiat de fostul ministrul al Justiţiei Raluca Prună, fără să se pună în dezbatere problemele serioase ridicate de acest proiect.
”Astfel, asociaţiile profesionale s-au referit la faptul că proiectul hotărârii de Guvern statuează asupra înfiinţării unei Comisii pentru inventarierea şi predarea documentelor din arhiva fostei D.G.A.P., a cărei componenţă, aşa cum este menţionată, exclude participarea reprezentanţilor asociaţilor profesionale ale magistraţilor, împrejurare gravă întrucât înscrisurile îi vizează, în special, pe judecători şi procurori. Această comisie are, printre atribuţii, şi formularea de propuneri în legătură cu documentele inventariate sau predarea celor clasificate, respectiv, a înscrisurilor propuse spre distrugere, unei ,,structuri de securitate din cadrul Ministerului Justiţiei”, fără a exista nicio menţiune concretă, niciun indiciu despre această ,,structură”, se mai precizează în comunicat.
AMR consideră că Ministerul Justiţiei trebuie să lămurească mai multe aspecte ce ţin de manifestarea principiului transparenţei decizionale.
”(...) Mai ales, să răspundă întrebărilor pe care magistraţii sunt îndreptăţiţi să le formuleze, prin intermediul asociaţiilor profesionale, referitor la următoarele aspecte: precizarea denumirii clare a „structurii” de „securitate” din cadrul Ministerului Justiţiei care va primi în custodie şi va gestiona, după cum se înţelege, parte din arhiva fostei D.G.A.P., precizarea temeiului legal, a modalităţii de înfiinţare, a componenţei şi modului de selectare a membrilor, precum şi a atribuţiilor concrete ale acestei „structuri”; menţionarea dacă în sistemul judiciar mai există, în prezent, alte ,,structuri de securitate”, în caz afirmativ, impunându-se precizarea, printr-un act oficial, a temeiului legal şi a datei înfiinţării, a denumirii, a modalităţii şi condiţiilor de constituire, a componenţei şi atribuţiilor, pentru fiecare astfel de organism; lămurirea înţelesului concret şi a finalităţii urmărite prin reţinerea, în conţinutul proiectului de act normativ, a menţiunii că documentele din arhiva fostei D.G.A.P. - fără formularea vreunei distincţii în ce priveşte natura acestora -, vor putea fi puse, după predare, la dispoziţia persoanelor fizice sau juridice”, se mai arată în comunicatul AMR.
Conform sursei citate, este esenţial ”ca actul normativ să nu genereze disfuncţii, iar modalitatea de punere în aplicare să nu ducă la vreo breşă, în sensul posibilităţii ca „inventarierea” şi/sau „predarea” să se constituie într-o sursă de şantaj, prin reactivarea, scurgerea, plasarea, aflarea, vehicularea unor date din ultimele 3 decenii care nu au nicio legătură cu actul de justiţie – în măsură covârşitoare bazate pe delaţiuni şi pe declaraţii „binevoitoare” ale unor „aleşi”, căci dacă nu ar fi aşa, s-ar fi regăsit la dosarul profesional al magistratului, cum impune legea”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
