Xi Jinping a obţinut vineri un al treilea mandat de preşedinte, în unanimitate, într-un vot formal în Parlament, cu 2.950 de voturi, fără voturi împotrivă şi abţineri, un vot care nu ridica vreo îndoială, în contextul în care Parlamentul este aservit Partidului Comunist Chinez (PCC, unic), relatează AFP.
Xi Jinping, în vârstă de 69 de ani, a obţinut în octombrie o prelungire cu cinci ani la vârful PCC şi Comisiei Militare - cele mai importante două posturi.
Unic candidat, el a fost reales pe aceeaşi perioadă de timp ca şef de stat.
SFÂRŞIT DE MANDAT AGITAT
Ultimele luni au fost complicate pentru Xi Jinping, prin manifestaţii mari, fără precedent, la sfârşitul lui noiembrie, împotriva politicii sale ”zero covid” şi un important val de morţi după abandonarea, în decembrie, a acestei strategii sanitare împotriva pandemiei covid-19.
Aceste subiecte au fost minuţios evitate în timpul actualei sesiuni anuale a Parlamentului, un eveniment atent orchestrat, în care Li Qiang, aliatul lui Xi Jinping, urmează să devină noul premier, în locul lui Li Keqiang.
Deputaţii s-au concentrat în ultimele zile asupra unui proiect de reformă instituţională vizând o consolidare a Ministerului Ştiinţei şi Tehnologiei şi a capacităţilor chineze în domeniul digital, împotriva a ceea ce Guvernul prezintă drept o ”îndiguire” a Chinei de către Occident în acest sector.
Tot în sesiunea anuală a Parlamentului s-a anunţat un obiectiv de creştere economică moderată, de ”aproximativ 5%” în 2023 şi un buget al Apărării în creştere.
CULTUL PERSONALITĂŢII
Realegerea formală a lui Xi Jinping la vârful statului încoronează o ascensiune politică remarcabilă în care a devenit dintr-un oficial politic puţin cunoscut marelui public cel mai puternic lider de zeci de ani.
Autorul unei biografii despre preşedinte, scriitorul şi jurnalistul elveţian Adrian Geiges apreciază că îmbogăţirea personală nu este prima sa motivaţie.
”Nu asta-l interesează”, declară el AFP. ”El are cu adevărat o viziune a Chinei, vrea ca China să devină cea mai puternică ţară din lume”, spune biograful.
Timp de decenii, Republica Populară China, animată de haosul politic şi cultul personalităţii în regimul liderului şi fondatorului său Mao Zedong (1949-1976), a promovat o guvernare mai colegială la vârful puterii.
În virtutea acestui model, predecesorii lui Xi Jinping, Jiang Zemin, iar apoi Hu Jintao, şi-au cedat fotoliul de preşedinţi după zece ani în acest post.
Însă Xi Jinping a pus capăt acestei reguli, abolind în 2018 din Constituţie limita celor două mandate prezidenţiale şi lăsând să se dezvolte în jurul său un cvasicult al personalităţii.
”ÎNDIGUIRE”
Xi Jinping devine astfel liderul suprem care rămâne cel mai mult timp la putere în istoria recentă a Chinei.
Un septuagenar la sfârşitul acestui nou mandat, el l-ar putea prelungi cu un nou mnandat, în cazul în care nu se afirmă un succesor credibil până atunci.
Însă se confruntă cu numeroase provocări la şefia celei de a doua economii mondiale, precum o încetinire a creşterii economice, o cădere a natalităţii, dificultăţi în sectorul imobiliar sau o imagine internaţională a Chinei de îmbunătăţit.
Relaţiile cu Statele Unite se află la cel mai scăzut nivel de decenii, iar contencioasele sunt numeroase, de la Taiwan sau tratamentul aplicat musulmanilor uiguri la rivalitatea în domeniul tehnologiilor.
Xi Jinping a condamnat săptămâna aceasta ”politica de îndiguire, de încercuire şi de reprimare a Chinei” a ”ţărilor din Occident conduse de Statele Unite”, care ”a antrenat provocări fără precedent în dezvoltarea” chineză.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
