Statele Unite urmează să deschidă calea unor mii de acţiuni în justiţie contra unor întreprinderi străine - mai ales europene - prezente în Cuba, hotărând să aplice o lege veche de peste două decenii care riscă să slăbească economia insulei, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Un reprezentant al administraţiei lui Donald Trump a anunţat marţi că John Bolton, consilierul pe probleme de securitate naţională al Casei Albe, urma să anunţe miercuri, într-un discurs, la Miami, ”aplicarea Capitolului III al Legii Helms-Burton" din 1996.

Blocat în mod sistematic până acum de Washington, pentru a nu-şi îndepărta aliaţii, acest text permite teoretic, şi anume exilaţilor cubanezi, să dea în judecată în tribunale americane întreprinderi care au realizat profit prin societăţi naţionalizate după revoluţia din 1959 pe insula din Caraibe.

Este o veste proastă pentru parteneri economici ai regimului socialist, în rândul cărora se află, în primul rând, Uniunea Europeană (UE).

”Asta le va crea şi mai multă confuzie investitorilor străini, care ajută la crearea de locuri de muncă şi la prosperitatea Cubei”, a declarat pentru presă ambasadorul european la Havana, Alberto Navarro, adăugând că ”deplânge profund” această decizie.

Statele Unite vor să menţină presiunea asupra Cubei, acuzând autorităile cubaneze că susţin regimul socialist al lui Nicolas Maduro în Venezuela.

La adoptarea Legii Helms-Burton, în 1996, Departamentul de Stat american aprecia că existau până la 200.000 de plângeri potenţiale, care au fost astfel blocate şi care ar putea să fie reactivate la activarea Capitolului III.

MARRIOTT ŞI ACCOR

Potrivit Consiliului Economic şi Comercial al Statelor Unite şi Cubei, un grup cu sediul la New York care susţine relaţiile comerciale între cei doi adversari, plângerile în cadrul Titlului III ar putea să vizeze întreprinderi ale căror cifre de afaceri combinate ar atinge 678 de miliarde de dolari.

Potrivit grupului, între întreprinderile care ar putea fi vizate de eventuale procese se află companiile aeriene americane Delta, American Airlines şi United, lanţuri hoteliere ca Marriott şi Accor şi alte firme ca Pernod Ricard şi Huawei.

Fostul preşedinte democrat Barack Obama a reluat relaţiile diplomatice cu Cuba în 2015, după o jumătate de secol de ruptură. Însă, la sosirea sa la Casa Albă, succesorul său republican Donald Trump şi-a înăsprit tonul şi a consolidat restricţii impuse economiei cubaneze.

Aleşi republicani care militează de mult timp în favoarea unor acţiuni dure împotriva Cubei şi-au exprimat bucuria faţă de semnale lansate încă din ianuarie de administraţia Trump în vederea unei evoluţii către o aplicare în întregime a Legii Helms-Burton.

”Acum, întreprinderile care se implică voit în parteneriate cu regimul opresiv, ilegitim şi antiamerican din Cuba ştiu că vor da socoteală pentru faptul că au participat la o beneficiere rece de pe urma unor pierderi enorme ale victimelor regimului”, declara recent Mario Diaz-Balart, un republican din Florida de origine cubaneză.

Administraţia lui Trump - care acuză Cuba că face parte dintr-o ”troica a tiraniei” în America Latină împreună cu Venezuela şi Nicaragua - a făcut deja să planeze această ameninţare în ianuarie, îndemnând atunci ”orice persoană care face afaceri cu Cuba să examineze dacă face trafic de bunuri confiscate şi (este) complice a acestei dictaturi”.

Departamentul de Stat american, care afirmă că ţine cont de ”îngrijorări” ale aliaţilor Washingtoului, a făcut până la urmă un pas înapoi la începutul lui martie. Însă nu pentru mult timp.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.