Secţiile de votare s-au închis în Turcia, votarea a încetat, iar numărarea voturilor a început, în turul doi al alegerilor prezidenţiale, în care reprezentantul opoziţiei Kemal Kilicdaroglu îl înfruntă pe preşedintele în exerciţiu Recep Tayyip Erdogan, relatează Daily Sabah şi Anadolu.
Peste 64.1 milioane de persoane au fost înregistrate la vot, iar peste 1.92 milioane de persoane au votat în străinătate.
În total, 191.885 de urne au fost folosite în întreaga ţară.
Turcii şi-au ales noul preşedinte, între Recep Tayyip Erdoğan, candidat la un nou mandat, şi reprezentantul opoziţiei Kemal Kılıçdaroğlu.
Ei au votat în străinătate până miercuri.
Turul întâi al scrutinului prezidenţial a avut loc în urmă cu două săptămâni, la 15 mai, în paralel cu alegeri parlamentare.
Alianţa Poporului a lui Erdogan a obţinut o majoritate în Parlament, după o înfruntare cu Alianţa Nţaiunii, din care fac parte şase partide de opoziţie.
Recep Tayyip Erdogan, considerat favorit, aflat de 20 de ani la putere, şi Kemal Kiliçdaroglu le propun celor peste 60 de milioane de alegători două viziuni diferite ale Turciei în aceste alegeri istorice - stabilitatea cu riscul autocraţiei ale hiperpreşedintelui în exerciţiu, în vârstă de 69 de ani, un islamo-conservator, sau întoarcerea la o ”democraţie liniştită” a fostului funţcionar, în vârstă de 74 de ani.
Erdogan, un fost primar al Istanbului şi un musulman religios, a obţinut în primul tur 49,5% dintre voturile exprimate, o susţinere largă, în pofida inflaţiei, din partea unei majorităţi conservatoare a turcilor.
El a fost ales inclusiv în zonele devastate de cutremurul de la 6 februarie, soldat cu cel puţin 50.000 de morţi şi trei milioane de deplasaţi.
Kiliçdaroglu, un ”demokrat dede” (”bunic democrat”, în turcă), cum se prezintă acest economist cu părul alb şi ochelari, nu a ştiut să exploateze politic grava criză economică care afectează gospodăriile şi tinerii.
Preşedintele CHP; partidul lui Mustafa Kemal Atatürk, care a fondar Republica turcă, a promis ”întoarcerea primăverii” şi a regimului parlamentar, independenţa presei şi a justiţiei.
”Ne-am săturat de opresiunea regimului şi de politica sa”, declara sâmbătă, la Ankara, Ugur Barlas, în vârstă de 39 de ani, care urma să voteze cu opozantul şi ”schimbarea”.
Însă Kiliçdaroglu, care a obţinut 45% dintre voturile exprimate în primul tur, este considerat un outsider.
În pofida susţinerii partidului prokurd HDP, el era creditat în sondaje cu cinci puncte procentuale în urma lui Erdogan, care are deja o majoritate în Parlament.
După ce a votat la Ankara, candidatul opoziţiei şi-a îndemnat ”concetăţenii să voteze pentru a se debarasa de un regim autoritarist”.
”Pentru ca o democraţie adevărată şi libertatea să ajungă în ţară, pentru a ne debarasa de un guvern autoritarist, îi invit pe toţi cetăţenii să voteze”, a declarat Kiliçdaroglu.
El i-a îndemnat să rămână pregătiţi, în apropierea urnelor, după încheierea votului, ”pentru că aceste alegeri se desfăşoară în condiţii foarte dificile”.
”S-au proferat tot felul de defăimări şi de calomnii, dar am încredere în bunul simţ al cetăţenilor. Democraţia va veni sigur în această ţară, va veni libertatea”, i-a asigurat el pe partizanii săi, adunaţi în faţa secţiei de votare, care l-au aplaudat la ieşirea de la vot.
Împotriva acestui bărbat discret, un alevit, o ramură a islamului considerată eretică de către sunniţii radicali, Recep Tayyip Erdogan şi-a multiplicat mitingurile şi s-a sprijinit pe modificările pe care le-a făcut în ţară de când s-a instalat la putere, ca premier, în 2003, iar apoi ca preşedinte, din 2014.
Erdogan, care a crescut salariul minim în trei rânduri în decurs de un an, şi-a multiplicat ”generozitatea” în timpul campaniei prezidenţiale şi le-a promis burse gratuite studenţilor aflaţi în doliu după cutremur.
Duminică este ”o zi specială pentru noi toţi”, a declarat el sâmbătă.
”Vremea loviturilor de stat şi a juntelor a apus”, a tunat el.
Într-una dintre ultimele sale vizite din campanie, el s-a dus, sâmbătă, la mormântul modelului său în politică, un fost premier islamo-naţionalist, Adnan Menderes, destituit şi apoi spânzurat de către militari, în 1961.
Acest tur doi are loc la exact zece ani de începutul marilor manifestaţii de la Gezi, care s-au extins de la Istanbul în întraga ţară.
Acest prim val al contestării lui Erdogan a fost reprimat dur.
Rezultatul scrutinului este aşteptat duminică seara, şi este urmărit atent de către aliaţii Turciei, mai ales cei din NATO.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
