Statele membre NATO, asigurate de voinţa preşedintelui american Joe Biden de a ”revitaliza” alianţele, participă la un ”summit al regăsirii” luni, la Bruxelles, şi urmează să lanseze un mesaj de unitate şi fermitate vizând Moscova şi Beijingul, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Vom transmite un mesaj important Moscovei: rămânem uniţi, iar Rusia nu ne va despărţi”, a avertizat secretarul general al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), norvegianul Jens Stoltenberg.

Joe Biden urmează să-l întâlnească pe preşedintele rus Vladimir Putin miercuri, la Geneva, în Elveţia, în cadrul ultimei etape a unui turneu în Europa la summitul G7 din Regatul Unit, urmat de summitul NATO şi un summit cu preşedinţii instituţiilor UE, marţi, la Bruxelles.

Liderii celor 30 de state membre NATO au sosit încă de duminică seara la Bruxelles, iar numeroase întâlniri erau programate înaintea începerii summitului, la ora 11.00 GMT (14.00, ora României).

Summitul urmează să dureze trei ore şi să adopte o declaraţie finalizată nu fără dificultăţi, duminică, potrivit unor delegaţii.

FERMITATE ŞI UNITATE

Cele două puncte puternice sunt o poziţie fermă şi o dechidere la dialog faţă de Rusia şi luarea în considerare a provocărilor reprezentate de către ascensiunea puteriiChinei.

”China nu este adversarul nostru, inamicul nostru. Nu va exista un nou Război Rece cu China. Însă trebuie să înfruntăm provocările pe care le reprezintă China la adresa securităţii noastre”, a sublubliniat Jens Stoltenberg.

”Constatăm că Rusia şi China cooperează tot mai mult în ultimul timp, atât pe plan politic, cât şi militar. Este vorba despre o nouă dimensiune şi despre o provocare serioasă la adresa NATO”, declară şeful Alianţei într-un interviu acordat cotidianului german Die Welt înaintea summitului.

Joe Biden vrea ca ”provocarea la adresa securităţii reprezentată de china să apară în comunicatul” final al summitului, a anunţat Casa Albă.

Unii dintre aliaţi sunt reticenţi, însă.

”Inima NATO este securitatea spaţiului aeuroatlantic. Nu este momentul unei diluări a acestui efort”, a subliniat preşedintele francez Emmanuel Macron.

”Nu veţi vedea paragrafe şi paragrafe despre China în comunicat, iar limbajul nu va fi incendiar. Va fi clar, direct şi fără ocolişuri”, a dat asigurări duminică consilierul Casei Albe în domeniul securităţii naţionale Jake Sullivan.

FIABILITATE

Summitul urmează să lanseze totodată o revizuire a conceptului strategic al Alianţei, adoptat în 2010, în vederea pegătirii împotriva noilor ameninţări în spaţiu şi în spaţiul cibernetic.

Însă NATO speră de asemenea să paneseze rănile deschise de către fostul preşedinte american Donald Trump (2017-2021).

Retragerea americană din Afganistan a devenit, decisă fără o consultare a aliaţilor, a pus la grea încercare credibilitatea operaţiunilor externe ale NATO.

Europa a devenit, în plus, mai vulnerabilă după retragerea Statelor Unite din mai multe tratate încheiate cu Moscova pe tema controlului forţelor nucleare.

Neîncrederea manifestată de către Donald Trump în europeni a încins Bătrânul Continent. Iar refuzul său de a chema la ordine Turcia a exacerbat tensiunile cu UE.

În faţa constatării acestei slăbiri, preşedintele francez Emmanuel Macron a apreciat că Alianţa se află ”în stare de moarte cerebrală”. ”NATO trebuie să construiască o regulă de conduită între aliaţi”, a insistat el cu o zi înaintea summitului.

Joe Biden urmează să aibă un tête-à-tête cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan cu privire la acest subiect.

Însă preşedintele american este necesar să menajeze susceptibilitatea aliatului său turc, pregătit să asigure securitatea aeroportului din Kabul, indispensabil unei menţineri a unei prezenţe occidentale în Afganistan.

”Aliaţa trebuie să se consulte mai mult şi să investească mai bine”, pledează Jens Stoltenberg.

Europenii se declară pregătiţi în acest sens. Însă eivor o ”recunoaştere deplină” a contribuţiei pe care o au la securitatea colectivă şi cer să fie asociaţi negocierilor cu privire la controlul armamentului, avertizează Franţa.

De asemenea, este necesar ca americanii să-i considere ”fiabili” pe europeni -  21 de state membre UE sunt state membre ale NATO, însă numai opt îşi respectă angajamentul de a consacra 2% din PIB cheltuielilor militare. România şi Franţa se află printre aceste opt state, însă nu şi  Germania, Italia şi Spania.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.