Polonia urmează să aibă un nou Guvern luni, în urma unui probabil refuz al Parlamentului de a da un vot de încredere unui Guvern naţionalist minoritar, şi în urma alegerii, după aceea, a lui Donald Tusk, candidatul majorităţii proeuropene în funcţia de premier, relatează AFP.
Coaliţia forţelor proeuropene a obţinut o victirie în alegerile legislative de la 15 octombrie, însă puterii naţionaliste în exerciţiu, aliata sa, i-a încredinţat preşedintele Andrzej Duda, mai întâi, un mandat de formare a unui guvern, întârziind cu aproape două luni sfârşitul celor opt ani de când se află la putere tabăra sa populistă.
Premierul Mateusz Morawiecki, care a ajuns la termenul constituţional al misiunii sale, şi-a prezentat luni în Parlament discursul de politică generală.
El şi-a reiterat proeictul unei Polonii ”Mari” şi suverane, însă ”în interiorul Uniunii Europene”, a lăudat succesele Guvernului său şi a denunţat ”răul” care a dominat, în opinia sa, înainte de venirea la putere a Patirdului Lege şi Justiţie (PiS) în 2015.
Precedat de o dezbatere parlamentară, votul de încredere urma să aibă loc la ora locală 15.00 (16.00, ora României), şi este considerat un demers care - în lipsa posibilităţii unor alianţe - este sortit eşecului.
Dacă lucrurile vor sta aşa, Parlamentul urmează să-l aleagă luni seara pe Donald Tusk, un fost premier polonez şi preşedinte al Consiliului European, la şefia unui nou Guvern.
Coaliţia proeuropeană - alcătuită din Coaliţia Civică (KO, centru), A Treia Cale (democraţi-creştini) şi Stânga - dispune de 249 de mandate, în timp ce PiS dispune de 194 de mandate, iar Confederaţia (extrenmă dreapta) de 18 mandate, în hemiciclul cu 460 de deputaţi.
După ce va fi ales, Donald Tusk ar urma, potrivit unor anunţuri oficiale, să-şi susţină propriul discurs de politică generală şi să se supună unui vot de încredere, iar apoi să depună jurământul, miercuri, potrivit unei proceduri prevăzute de Constituţia poloneză, şi să pună astfel capăt celor opt ani de putere naţionalistă şi populistă în Polonia.
Donald Tusk vrea să reprezinte Polonia la următorul summit al Uniunii Europene (UE), prevăzut joi şi vineri la Bruxelles.
OPOZIŢIE PUTERNICĂ
Aşteptările de la Guvernul proeuropean sunt enorme, dar tangibile, însă naţionaliştii populişti rămân o opoziţie puternică şi vor continua să controleze mai multe instituţii ale statului polonez.
Moştenirea celor opt ani de putere va continua să apase grau asupra ţării.
”Noul Guvern va trebui să ducă lupte zilnic, pentru că PiS (...) nu va sta cu braţele încrucişate, ci va continua să se bată”, declară AFP un analist politic, Jaroslaw Kuisz.
”Va fi o mlaştină” mai degrabă, ci nu o schimbare rapidă, în contextul în care PiS le-a lăsat succesorilor săi ”un judiciar minat”, subliniază el.
Unii analişti vorbesc despre ”o pânză de păianjen” ţesută de PiS în jurul statului, cu atât mai solidă cu cât mandatul prezidenţial al lui Andrzej Duda se încheie abia în 2025, iar el îşi poate folosi oricând dreptul de veto faţă de legile adoptate de către Parlament.
PiS a profitat de două luni la putere în plus, care i-au fost făcute cadou de către şeful statului, ”pentru a se consolida instituţional şi financiar”, subliniază Kuisz.
Partidul naţionalist a numit reprezentanţi la condicerea unor instituţii - cu mandate adesea irevocabile -, procurori la Parchetul Naţional şi aproximativ 150 de noi judecători, aleşi de către un organ criticat de UE din cauză că se află în subordinea PiS.
Reforme controversate ale sistemului judiciar impuse de către naţionalişti au determinat Bruxellesul să blocheze fonduri europene în valoare de miliarde de euro destinate Varşoviei, pe care Tusk vrea să le deblocheze.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
