România alege un alt naţionalist anti-UE şi anti-NATO în primul tur al alegerilor prezidenţiale, după cele din noiembrie, câştigate de Călin Georgescu şi anulate de Curtea Constituţională pentru nereguli financiare şi ingerinţe ruseşti, scrie agenţia italiană ANSA, care consemnează că vicepremierul italian Matteo Salvini, un politician de extremă dreapta, l-a felicitat printre primii pe liderul AUR.
„În România, poporul a votat în sfârşit, liber, cu capul şi cu inima. Cu binecuvântare (ironic - n.r.) pentru «stăpânii» de la Bruxelles şi pentru trucurile lor murdare. Bravo, George Simion!”, a scris pe X Matteo Salvini, care criticase anterior anularea alegerilor prezidenţiale din România.
Asociat la guvernare cu partidul Giorgiei Meloni, partidul extremist Lega al lui Matteo Salvini nu face parte, în Parlamentul European, din acelaşi grup politic cu AUR sau cu Fraţii Italiei al premierului italian. Partidul lui Salvini este din grupul „Patrioţilor” (din care mai fac parte Fidesz-ul lui Viktor Orban şi Rassemblement National al lui Marine Le Pen), în timp ce AUR şi formaţiunea Giorgiei Meloni sunt în grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni.
10 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
Nicuşor Dan, primarul independent al Bucureştiului, un reformist, se adresează electoratului tânăr şi urban, propunându-se ca simbol al schimbării şi al integrării europene, notează ANSA. „Surpriza Ponta”, de care se temau unii în campania electorală, nu s-a produs: fostul premier a rămas în urmă, în afara jocului electoral, mai consemnează agenţia. ANSA menţionează, de asemenea, că Simion s-a prezentat la vot împreună cu Călin Georgescu, iar liderul AUR a făcut aluzie la posibilitatea de a-i conferi lui Georgescu funcţia de premier.
Ziua alegerilor a fost marcată de atacuri cibernetice coordonate, mai scrie ANSA. Site-urile ministerelor de Interne şi Justiţie şi cel al candidatului Antonescu au fost afectate de un atac de tip DDoS, care le-a compromis temporar funcţionarea. Grupul NoName057(16), cunoscut pentru acţiunile sale de perturbare cibernetică în sprijinul narativului pro-rus, a revendicat atacul pe Telegram, afirmând că a trimis „surprize DDoS” site-urilor instituţionale. Direcţia Naţională pentru Securitate Cibernetică a confirmat incidentul, precizând că la ora 14:00 toate portalurile afectate erau din nou operaţionale. Incidentul se înscrie într-un context de presiune hibridă care a făcut deja din România ţinta a zeci de mii de atacuri cibernetice în ultimele luni, arată ANSA.
În acest climat, primul tur a înregistrat o participare naţională de 53,16%, în creştere faţă de votul anulat din noiembrie. Mobilizarea diasporei a fost deosebit de semnificativă, aproape un milion de români votând în cele trei zile dedicate votului din străinătate. Este un număr record, care putea avea o pondere decisivă în special în stabilirea locului al doilea. În ciuda atenţiei mediatice acordate exit poll-urilor, fiabilitatea acestora este înoielnică. Potrivit analizelor institutelor şi jurnaliştilor independenţi, aproximativ 50% dintre alegători au refuzat să declare pentru cine au votat, reducând fiabilitatea proiecţiilor. Un fenomen similar s-a produs în noiembrie 2024, când datele la ieşirea de la urne s-au dovedit profund eronate, contribuind la delegitimarea votului, care a fost ulterior anulat, explică ANSA.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
