Juraţii din procesul pentru triplul atac sinucigaş din 2016 de la aeroportul din Bruxelles şi metroul oraşului, revendicat de Statul Islamic, au ajuns marţi la un verdict, punând capăt celui mai mare proces din ţară în care au fost judecate zece persoane, relatează AFP şi Reuters.
În dimineaţa zilei de 22 martie 2016, doi bărbaţi s-au aruncat în aer pe aeroportul internaţional Bruxelles-Zaventem, iar un al treilea, o oră mai târziu, într-un metrou din inima centrului european. Pe lângă cei 32 de morţi, rechizitoriul a identificat aproximativ 700 de răniţi sau traumatizaţi. Au fost aproximativ 1.000 de oameni care s-au constituit părţi civile.
În atentatele de acum şapte ani de la Bruxelles au murit 15 bărbaţi şi 17 femei din peste 10 ţări -- dintre care mulţi locuiau în oraşul care găzduieşte instituţiile Uniunii Europene şi NATO. Peste 300 de persoane au fost rănite.
Şase dintre cei 10 acuzaţi din procesul de la Bruxelles au fost găsiţi vinovaţi, în iunie 2022, de implicare şi în atacurile teroriste de la Paris din noiembrie 2015, care au ucis 130 de persoane.
Opt dintre bărbaţi, inclusiv principalul suspect din procesul de la Paris, Salah Abdeslam, au fost acuzaţi de omor şi tentativă de omor în context terorist, precum şi de participare la activităţile unei grupări teroriste.
După şapte luni de proces şi 19 zile de deliberări - fără precedent în Belgia - juraţii au ajuns la un verdict: şase dintre acuzaţi au fost găsiţi vinovaţi de crime teroriste.
Astfel, Salah Abdeslam şi Mohamed Abrini, deja condamnaţi la închisoare pe viaţă în 2022 la Paris pentru atentatele din 13 noiembrie 2015, au fost găsiţi vinovaţi de „asasinate în context terorist”. Aceasta este cea mai gravă infracţiune reţinută în faţa Curţii cu Juri de la Bruxelles. Ambii riscă o închisoare pe viaţă.
Spre deosebire de belgiano-marocanul Mohamed Abrini, „omul cu pălărie” care i-a însoţit pe cei doi atacatori de pe aeroportul Bruxelles-Zaventem, francezul Salah Abdeslam, în vârstă de 33 de ani, şi-a contestat participarea la fapte. Arestat pe 18 martie 2016 în cartierul Molenbeek din Bruxelles, el se afla în închisoare în ziua atacurilor.
Abdeslam a fugit de la Paris în Belgia după atacurile din 2015 şi a negat implicarea în atentate patru luni mai târziu. Dar tribunalul de la Bruxelles l-a condamnat acum pentru crimă şi tentativă de omor şi la Bruxelles.
Un altul dintre cei găsiţi acum vinovat de ambele atentate, Mohamed Abrini, a fost identificat de camerele de supraveghere în momentul în csre fugea de pe aeroportul Zaventem, după ce bombele sale nu s-au declanşat. El a devenit cunoscut drept „omul cu pălărie” şi s-a numărat printre o serie de suspecţi arestaţi la Bruxelles câteva săptămâni mai târziu. Spre deosebire de Abdeslam, Abrini şi-a recunoscut rolul în atacuri, mărturisind că a pregătit explozibilii pentru atentate.
Alţi patru bărbaţi au fost găsiţi vinovaţi de crimă teroristă: Oussama Atar, Osama Krayem, Ali El Haddad Asufi şi Bilal El Makhoukhi.
Krayem fusese văzut cu cel care s-a aruncat în aer la staţia de metrou Maelbeek. Avea şi el un rucsac plin cu explozibili, dar nu l-a detonat.
Oussama Atar, un jihadist belgiano-marocan despre care se crede că a planificat din Siria atacurile de la Paris, a fost judecat în lipsă şi se crede că a murit în Siria.
Doi bărbaţi, un tunisian şi un rwandez, au fost achitaţi de crimă, dar au fost condamnaţi pentru participare la activităţi teroriste, împreună cu ceilalţi şase. Tunisianul Sofien Ayari, complice la fuga lui Abdeslam, arestat ca şi el pe 18 martie, şi rwandezul Hervé Bayingana Muhirwa, acuzat că l-ar fi găzduit pe Abrini la Bruxelles, au scăpat de cea mai gravă infracţiune. Sofien Ayari şi Bayingana Muhirwa au fost însă găsiţi vinovaţi de participarea la activităţile unui grup terorist.
Ultima pereche de acuzaţi, fraţii Smail şi Ibrahim Farisi, judecaţi în libertate, au fost achitaţi de toate acuzaţiile.
După cum prevede legea belgiană, sentinţele pentru inculpaţii condamnaţi vor fi pronunţate doar într-o a doua fază, după o nouă fază de rechizitoriu şi apărare. Acest pas va avea loc abia la începutul lunii septembrie, după vacanţa judecătorească.
Procesul a avut loc în fostul sediu al NATO şi se estimează că a costat cel puţin 35 de milioane de euro.
Instanţa a decis că alte trei persoane care au murit în anii care au urmat atentatelor ar trebui considerate şi ele victime ale atacurilor, ridicând numărul morţilor la 35. Printre acestea se numără Shanti De Corte, în vârstă de 23 de ani, care a suferit ani de boli psihologice insuportabile înainte de a muri prin eutanasie anul trecut. Xavier Legrand a murit de cancer în 2017, după ce a fost forţat să-şi oprească tratamentul din cauza rănilor provocate de atentatul cu metroul. Mathieu Fischer şi-a luat viaţa în 2021, după ce a suferit ani de stres post-traumatic. Judecătorul a spus instanţei că, dacă nu ar fi fost atentatele, cei trei „nu ar fi murit, sau cel puţin nu în aceleaşi circumstanţe”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
