Văduva disidentului chinez Liu Xiaobo şi-a regăsit libertatea la Berlin, la opt ani după acordarea Premiului Nobel pentru Pace soţului său, care a costat-o plasarea în arest la domiciliu de atunci, relatează AFP.
Avionul la bordul căruia se afla Liu Xia, care nu a fost condamnată vreodată, a aterizat înainte de ora 15.00 GMT (18.00, ora României) pe aeroportul berlinez Tegel, la aproape un an de la moartea lui Liu Xiaobo, pe 13 iulie 2017, la scurt timp după ce a fost scos din închisoare.
Această femeie în vârstă de 57 de ani a intrat apoi într-o furgonetă care o aştepta pe pistă, fără să facă declaraţii, potrivit unor jurnalişti AFP aflaţi la faţa locului.
Între persoanele venite să-i ureze bun venit pe aeroport, se afla scriitorul chinez în exil Liao Yiwu şi laureata Premiului Nobel pentru Literatură în 2009, germana Herta Müller, potrivit aceleiaşi surse.
Poeta cu părul ras, care a făcut o scurtă escală la Helsinki, dorea să vină în capitala germană de mai mulţi ani, pentru a-şi regăsi apropiaţi.
O purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat american, Heather Nauert, a salutat într-un mesaj postat pe Twitter permisiunea pe care Beijingul i-a dat-o lui Liu Xia de a părăsi ţara şi a ”îndemnat China să elibereze toţi deţinuţii de opinie şi să respecte drepturile omului şi libertăţile fundamentale ale tuturor”.
La scurt timp după aceea, un tribunal chinez a anunţat condamnarea la 13 ani de închisoare a unui veteran al disidenţei - Qin Yongmin, în vârstă de 64 de ani, arestat în 2005 din cauza unei adunări ilegale.
Qin şi-a petrecut deja 22 de ani de viaţă în închisoare sau în lagăre de muncă, după ce a încercat, în 1989, să înregistreze statutul ”Partidului Democrat Chinez”.
Beijingul a confirmat plecarea din China a lui Liu, precizând că se duce în Germania să urmeze ”un tratament medical”. Potrivit unor apropiaţi, ea suferă de o gravă depresie.
Soţul său, Liu Xiaobo, un reprezentant al manifestaţiilor de la Tiananmen în favoarea democraţiei, a fost condamnat în 2009 la 11 ani de închisoare după ce a fost găsit vinovat de ”subversiune” prin semnarea unui apel în favoarea unor alegeri libere în China.
Regimul comunist a primit foarte prost acordarea Nobelului pentru Pace lui Liu Xiaobo, în anul următor, şi a respins îndemnuri ale unor ţări occidentale la eliberarea sa, inclusiv după ce disidentul a fost diagnosticat cu un cancer de ficat, în 2017.
Spitalizat, dar împiedicat să părăsească China pentru a primi îngrijiri în străinătate, Liu Xiaobo a decedat pe 13 iulie 2017 la vârsta de 61 de ani, într-un spital chinez, la câteva săptămâni supă ce a fost eliberat condiţionat din motive de sănătate.
FALSE SPERANŢE
Liu a fost plasată de atunci sub o supraveghere strânsă. Autorităţile chineze au dat asigurări că era liberă să circule, însă jurnalişti şi diplomaţi străini au fost respinşi atunci când auîncercat să se aprpie de domiciliul acesteia la Beijing.
După un an de speranţe false cu privire la o viitoare eliberare, Liu Xia a obţinut un paşaport săptămâna trecută, a declarat pentru AFP unul dintre apropiaţii ei, care a solicitat protecţia anonimatului.
”Sper că Liu Xia va putea să găsească pacea şi sănătatea în Germania”, a declarat Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului Zeid Ra’ad Al Hussein, care a catalogat această situaţie drept ”tragică”.
Venirea sa în Germania are loc la o zi după o ntâlnire între premierul chinez Li Keqiang şi cancelarul german Angela Merkel la Berlin.
Merkel, care a evocat în mai multe rânduri, în mod public, problema drepturilor omului în China, pare că a discutat despre cazul lui Liu Xia într-o vizită la Beijing, în mai, în cursul căreia s-a întâlnit cu soţii ale unor avocaţi încarceraţi.
Vizita lui Merkel la Beijing a fost ”evident decisivă”, a declarat acest apropiat.
Apropierea marcării unui an de la moartea lui Liu Xiaobo pare de asemenea direct legată de eliberarea văduvei.
IMAGINE
”Guvernul chinez poate a înţeles că ţinerea în arest la domiciliu le da chinezilor o imagine meschină, crudă şi vindicativă”, apreciază Elaine Pearson, de la asociaţia pentru apărarea drepturilor omului Human Rights Watch (HRW).
Beijingul poate, de asemenea, să încerce să-i ademenească pe europeni, înaintea unui summit UE-China, săptămâna viitoare, la Beijing.
”Este o chestiune de imagine pentru China, în momentul în care se angajează într-un război comercial cu Statele Unite”, notează un diplomat occidental.
Însă nu este de conchis că situaţia depturilor omului în China se îmbunătăţeşte. ”Constatăm că ea se degradează”, a subliniat el.
Nimic nu sugera o plecare bruscă a văduvei disidentului. Luni, imobilul în care locuia era supravegheat în continuare de mai mulţi gardieni.
În pofida securităţii consolidate, AFP a putut să o întâlnească în apartamentul ei, însă ea a refuzat orice interviu, spunând că se teme de măsuri de retorsiune contra fratelui său, care nu are permisiunea să părăsească China.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
