Preşedintele american Joe Biden, susţinut larg de aforamericani, participă marţi, la Tulsa, un orăşel din Oklahoma, la marcarea unui secol de la unul dintre cele mai grave episoade ale violenţei rasiste din istoria Statelor Unite, în 1921, iar comunitatea de culoare aşteaptă reparaţii de la şeful statului, relateazăAFP.
O activistă şi urmaşă a victimelor, Kristi Williams, vrea ca Joe Biden ”să le facă dreptate”.
”Acum 100 de ani, locuinţele noastre, dezvoltarea noastră economică au fost oprite, pământurle ne-au fost luate”. Azi, Statele Unite ”au oportunitatea să repare această greşeală”, declară ea AFP.
Today marks 100 years since the 1921 Tulsa Massacre, where as many as 300 Black Americans were killed by white mobs in ‘Black Wall Street.’ This tragic moment in American history is all too relevant today. pic.twitter.com/CxUEKFoFR8
— NowThis (@nowthisnews) May 31, 2021
La 31 mai 1921, bărbaţi de culoare veniţi să-l apere un tânăr afroamerican, arestat şi acuzat de agresarea unei femei albe, s-au trezit în faţa a sute de manifestanţi albi, furioşi, în faţa sediului Tribunalului din Tulsa.
Într-o atmosferă tensionată, s-au tras focuri de armă, iar afroamericani au fugit către cartierul lor, Greenwood.
A doua zi în zori, albi au jefuit şi ars magazine şi case din ceea ce era supranumit atunci ”Black Wall Street”, un cartier-exemplu de succes economic.
La fel ca pierderile economice cauzate, bilanţul uman este dificil de estimat, însă, potrivit unor istorici, până la 300 de afroamericani au fost ucişi, iar aproape 10.000 au rămas fără locuinţe - fără ca vreun oficial alb să fie condamnat.
Poliţia nu a încercat să oprească măcelul, ci i-a înarmat pe unii dintre participanţii la revoltă, potrivit unui raport al unei Comisii de anchetă.
Joe Biden aprecia luni că Guvernul american este necesar ”să recunoască rolul pe care l-a jucat în smulgerea bogăţiilor şi oportunităţilor cartierelor de culoare”.
La Tulsa, acesta poate fi doar începutul.
‘It’s time to tell the truth and it’s time to pay your due’ — Watch activist and former Tulsa mayoral candidate Greg Robinson II's powerful speech on the eve of the 100th anniversary of the Tulsa Massacre pic.twitter.com/EdZBa1FubX
— NowThis (@nowthisnews) May 29, 2021
Locuitorii aşteaptă mai mult de la un preşedinte care s-a declarat în mod prudent în favoarea studierii acestei probleme.
Primarul din Tulsa a cerut luni în mod public scuze pentru ”incapacitatea municipalităţii de a ne proteja comunitatea în 1921”.
”Victimele - bărbaţi, femei şi copii tineri - meritî mai mult de la oraşul lor”, aprecizaă G.T. Bynum în această declaraţie.
În această localitate din Oklahoma - un stat sin Sudul sclavagist şi un bastion al Ku Klux Klan (KKK) - efectele acestei distrugeri se resimt până azi.
Inegalităţile între nordul Tulsei, majoritar afroamerican, şi sudul locuit de albi sunt marcante.
”Atunci când turiştii vizitează Tulsa, nu le vine să creadă cât de prezentă este în continuare segregarea, cât de evident este rasismul”, declară Michelle Brown, o reprezentantă a unor programe educative de la Centrul Cultural local.
”Acest lucru nu s-a schimnat. Suntem în continuare separaţi”, declară Billie Parker, în vârstă de 50 de ani, care a crescut în Tulsa.
În opinia sa, afroamericanii sunt lezaţi în continuare, faţă de albii din oraş.
Ea crede că reparaţii ar putea ajuta Greenwood să îmbunătăţească şcolile.
În acest cartier, mulţi spun că a venit timpul ca statul să ajute locul să-şi regăsească prosperitatea, pierdută în flăcări, în 1921.
”Aici nu e decât iarbă, dar erau investiţii, bogăţie, era viaţă”, declară aleasa democrată din Texas Sheila Jackson Lee, care pledează în favoarea reparaţiilor.
La 19 aprilie, sute de urmaşi ai ultimilor supravieţuitori centenari s-au dus la Washington, la audieri în Congres, pentru a cere ca Statele Unite să le recunoască suferinţele.
În 2001, o Comisie recomanda ca locuitorii din Greenwood să primească ocompensaţii.
Însă, până în prezent, aceste apeluri au rămas zadarnice.
În afară de despăgubiri financiare, louitorii mizează pe venirea lui Joe Biden şi comemorările legate de marcarea a 100 de ani de la masacru, pentru ca această dramă să devină mai cunoacută, după ce a rămas mult timp un tabu.
LaShaundra Haughton, în vârstă de 51 de ani, o strănepoată a unor supravieţuitori ai masacrului, consideră că ”a venit timpul vindecării, este timpul să se spună adevărul, este timpul să se scoată totul la lumină”.
O voinţă de transparenţă cu privire la trecutul sumbru al oraşului este ilustrată, recent, de căutări ale unor gropi comune, în care au fost îngropate numeroase victime de culoare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
