Moscova este pregătită să negocieze cu Statele Unite şi cu NATO o limitare a desfăşurării rachetelor şi privind transparenţa militară, un nou semn de calmare a tensiunilor între Rusia şi Occident, anunţă marţi preşedintele rus Vladimir Putin, după ce Moscova a anunţat că retrage trupe de la exerciţii militare care alimentează temeri cu privire la o invazie a Ucrainei, relatează The Associated Press.
Putin a declarat în urma unei întâlniri cu cancelarul german Olaf Scholz că Statele Unite şi NATO au respins revendicările Moscovei ca Ucraina şi alte foste ţări sovietice să nu adere la Alianţa Nord-Atlantică, să oprească desfăşurări militare în apropierea frontierei ruse şi să retragă forţele NATO din Europa de Est.
Însă Statele Unite şi NATO au fost de acord să discute despre o serie de măsuri în domeniul securităţii pe care li le-a propus Rusia.
Putin a anunţat că Rusia este pregătită să participe la negocieri privind o limitare a desfăşurării rachetelor cu rază intermediară de acţune în Europa, transparenţa exerciţiilor militare şi alte măsuri de construire a încrederii şi a subliniat că este necesar ca Occidentul să ţină cont de principalele revendicări ruse.
El a făcut aceste declaraţii după ce Ministerul rus al Apărării a anunţat o retragere parţială de trupe, în urma unor exerciţii militare, care alimentează speranţe cu privire la faptul că Kremlinul nu urmăreşte să invadeze Ucraina imediat.
Armata rusă nu a prezentat vreun detaliu cu privire la locul din care retrage trupe şi nici cu privire la numărul militarilor retraşi.
Scholz a declarat că este de acord cu faptul că opţiunile diplomatice sunt ”departe de a fi epuizate”.
Anunţarea retragerii unor trupe este un ”semnal bun”, a declarat el, exprimându-şi speranţa ”să urmeze mai mult”.
Acest anunţ a stimulat pieţele financiare şi rubla, afectate de săptămâni de escaladare în cea mai gravă criză între Est şi Vest din Europa din ultimele decenii.
El intervine la o zi după ce ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a anunţat că Rusia este pregătită să continue să discute despre revendicările sale în domeniul securităţii care au condus la criza ucraineană - o declaraţie care a schimbat tonul după săptămâni de tensiuni.
Cu doar câteva ore înante de anunţul Ministerul rus al Apărării privind retragerea unor trupe, un oficial american din domeniul Apărării acuza Rusia de faptul că se apropie de frontiera Ucrainei - şi nu că se îndepărta.
De asemenea, oficiali occidentali au continuat să avertizeze că armata rusă poate ataca în orice moment, iar unii au citat miercuri drept ziua unei posibile invazii ruse în Ucraina.
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat, la rândul său, că nu există, pentru moment, probe ale unei retrageri ruseşti.
Temeri cu privire la o invazie rusă au crescut după ce Rusia a comasat peste 130.000 de militari la frontiera cu Ucraina.
Rusia dezminte că ar plănui o invazie, în pofida faptului că a desfăşurat trupe în nordul sudul şi estul Ucrainei şi a lansat exerciţii militare masive în regiune.
Statele Unite şi aliaţi NATO au trimis trupe şi furnituri către falncul de vest al Ucrainei, însă nu pentru a înfrunta forţele ruse, şi au promis o susţinere financiară sporită a acestei foste republici sovietice.
Moscova agita marţi anunţul retragerii unor trupe drept o probă a faptului că temeri cu privire la izbucnirea unui război sunt fabricate de către un Occident ostil, condus de către Statele Unite.
Ziua de ”15 februarie va rămâne în istorie ca ziua în care propaganda de război a Occidentului a eşuat. Umilită şi distrusă fără să se tragă un singur foc”, a scris pe Twitter o purtătoare de cuvânt a Ministerului rus de Externe Maria Zaharova.
Cu toate acestea, Ucraina rămâne efectiv încercuită din trei părţi de către forţe militare ale mult mai puternicului său vecin, iar în pofida faptului că ameninţarea imediată scade, există în continuare riscuri pe termen lung.
Rusia a anexat Peninsula ucraineană Crimeea, la Marea Neagră, în 2014, iar aproximativ 14.000 de persoane au fost ucise în războiul din Donbas (est) între forţe ucranene şi separtişti proruşi.
Ministerul rus al Apărării nu a precizat unde au fost desfăşurate trupele care se retrag şi nici câţi anume militari au fost retraşi.
El a publicat imagini cu tancuri şi blindate urcate într-un tren şi un comandant tanchist salutându-şi forţele în timp ce cânta o trupă militară.
Ministerul nu precizează unde sau când au fost filmate aceste imagni şi nici încotro se îndreaptă aceste vehicule militare, în afară de ”locuri de desfăşurare permanentă”.
Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a anunţat că trupele se întorc ”aşa cum s-a prevăzut”.
Asemenea exerciţii militare au întotdeauna un calendar, indiferent ”cine ce gândeşte şi devine isteric cu privire la asta, cine răspândeşte adevăratul terorism informaţional”.
Kievul şi-a exprimat scepticismul.
”Noi nu vom crede atunci când auzim, vom crede atunci când vom vedea. Atunci când vom vedea trupe retrăgându-se, vom crede în dezescaladare”, a declarat ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba.
”Până acum nu am văzut nicio dezescaladare pe teren, nu am văzut niciun semn al reducerii prezenţei militare ruse la frontiera Ucrainei”, a declarat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg.
El a adăugat că există, însă, ”unele motive de optimism prudent” în vederea unor eforturi diplomatice, având în vedere semnale ale Moscovei din ultimele zile.
Rusia a mutat, în trecut, trupe şi echipament, după care s-a retras şi a lăsat material militar la faţa locului în vederea unei utilizări ulterioare, a subliniat el.
NATO vrea să vadă o ”retragere semnificativă şi durabilă de forţe, trupe şi, nu în ultimul rând, de echipament greu”, a insistat Stoltenberg.
Lideri europeni depun eforturi intense să evite izbucnirea unui război pe continent, după mai multe săptămâni de tensiuni puternice, în care europenii s-au simţit prinşi între Rusia şi Statele Unite şi în care preţul energei gospodăriilor a crescut puternic din cauza dependenţei Europei de gazele naturale ruseşti.
Întâlnirea lui Scolz cu Putin intervine la o zi după ce s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la Kiev.
Scholz a vorbit la începutul întâlnirii de la Kremlin despre tensiunile în centrul cărora se află Ucraina, dar şi despre relaţiile economice german-ruse - care complică eforturile Occidentului de a ajunge la un consens asupra felului în care să pedepsească Rusia în cazul unei invazii în Ucraina.
Ministrul polonez de Externe Zbigniew Rau, unul dintre cei mai vocali critici ai Rusiei, s-a întâlnit la Moscova cu omologul său rus Serghei Lavrov, cu care a discutat despre modalităţi de folosire a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) în vederea unei scăderi a tensiunilor în centrul cărora se află Ucraina.
Moscova revendică garanţii prin care NATO să nu primească Ucraina şi alte foste ţări sovietice, ca Alianţa Nord-Atlantică să oprească desfăşurarea de armament şi să se retragă din Europa de Est.
Statele Unite au reacţionat cu răceală.
”Calea diplomaţiei rămâne disponiblă dacă Rusia alege să se angajeze în mod constructiv”, a subiniat o purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre.
”Cu toate acestea, suntem clari cu privire la perspectivele acestui lucru, ţinând cont de paşii pe care Rusia îi face pe teren, la vedere”, a adăugat ea.
Ministrul britanic de Externe Liz Truss a reiterat că pericolul unei invazii există în continuare.
Ea a declarat la Sky News că acest pericol ”poate fi iminent”.
Ministrul norvegian de Externe Anniken Huitfeldt a formulat un avertisment asemănător, iar directorul agenţiei estone de spionaj a avertizat că forţele ruse pot lansa o operaţiune ”în a doua jumătate a lui februarie”.
Un oficial din cadrul Apărării americane afirmă că un număr mic de unităţi terestre ruse au fost mutate din zone de comasare importante, de mai multe zile, mai aproape de frontiera ucraineană - în puncte din care Putin ar lansa o invazie.
Acest oficial s-a exprimat sub protecţia anonimatului, pentru a discuta informaţii care nu au fost făcute publice în mod oficial.
Maxar Technologies, o campanie comericală de imagerie prin satelit care a montorizat comasarea de trupe a Rusiei, anunţă o intensificare a activităţii militare ruse în Belarus, Crimeea şi în vestul Rusiei - inclusiv sosirea unor elicoptere, avioane de atac la sol, bombardiere uşoare - în poziţii mai înaintate.
Fotografii realizate în ultimele 48 de ore surprind de asemenea unităţi care îşi părăsesc garnizoana şi unităţi de luptă care intră în convoaie.
Tot marţi, Parlamentul rus i-a cerut lui Vladimir Putin să recunoască zone rebele din estul Ucrainei drept state independente.
Duma de Stat, Camera inferioară a Parlmentului rus a adoptat un apel adresat lui Putin în acest sens.
Un purtător de cuvânt al Kremlinmului, Dmitri Peskov, a anunţat că problema autoproclamatelor ”republici” este ”foarte foarte relevantă pentru public”.
Însă era neclar cum va răspunde Putin sau cum ar influenţa acest lucru acţunile Rusiei în Ucraina.
Statele Unite avertizează că Rusia poate invada Ucraina în orice moment, iar Kievul şi-a îndemnat locuitorii să identifice cel mai apropiat adăpost antibombardament.
Kremlinul denunţă avertismentele Statelor Unite cu privire la un atac rus ”iminent” în Ucraina drept o ”isterie” şi o ”absurditate”, iar mulţi ruşi cred că Washingtonul alimentează în mod intenţionat panica şi alimentează tensiuni cu scopul de a declanşa un război din motive interne.
Puţini ruşi se aşteaptă la un război.
În regiunea rusă Belgorod, situată la aproximativ 30 de kilometri de frontiera cu Ucraina, locuitorii trăiesc ca de obicei, în pofida faptului că pe străzile satului trec tot mai mulţi militari.
”Avioane şi elicoptere tocmai au început să zboare, pentru a patrula la frontieră, cred”, declară Vladimir Konovalenko.
Liudmila Neşvolod, o locuitoare, declară că nu este îngrijorată.
”Noi suntem prieteni cu Ucraina. Şi nu suntem siguri că Ucraina vrea război cu noi. Suntem chiar la graniţă. Avem rude ici-colo. Toată lumea are pe cineva acolo” în Ucrana, declară ea. ”Nimeni nu vrea război”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
