Cei doi lideri beligeranţi libieni se aflau luni o vizită la Moscova, pentru a semna în mod oficial un acord de încetarea focului care a intrat în vigoare duminică, în plin balet diplomatic în vederea evitării unei degenerări a războiului civil din Libia, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Venirea şefului Guvernului recunoscut de ONU (GNA) Fayez al-Sarraj şi celui mai puternic om din estul Libiei, mareşalul Khalifa Haftar, ale căror trupe poartă de peste nouă luni un conflict sângeros la porţile Tripoli, ilustrează influenţa tot mai mare a Moscovei în acest dosar spionos.

Rusia nu a precizat dacă cei doi rivali se întâlnesc fizic. Ei s-au văzut ultima oară în februarie, la Abu Dhabi.

Alături de omologii lor ruşi Serghei Lavrov şi Serghei Şoigu, miniştri turci de Externe şi Apărării Mevlut Cavusoglu şi Hulusi Akar mediază întâlnirea între delgaţiile celor două tabere.

Ankara îl susţine pe al-Sarraj inclusiv prin desfăşurarea unor militari, în timp ce Moscova, în pofida dezminţirilor sale, este suspectată că-l susţine pe Haftar cu armament, bani şi mercenari.

”Desfăşurăm eforturi pentru ca ca armistiţiul să fie durabil”, a declarat preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan într-o conferinţă de presă comună, la Ankara, cu premierul italian Giuseppe Conte, care şi-a exprimat aceeaşi dorinţă.

DISCUŢII ”POZITIVE”

”Potrivit informaţiilor care mi-au parvenit, discuţiile merg într-o direcţie pozitivă”, a dat asigurări Erdogan.

Potrivit preşedintelui Consiliului de Stat Khaled al-Mishri, aliatul GNA, aceste discuţii ar putea săvizeze desfăşurarea unor ”forţe de supraveghere” a căror natură nu a precizat-o.

Un semn al greutăţii lor tot mai mari în haosul libian, în pofida rivalităţii pe teren, preşedinţii rus Vladimir Putin şi turc recep Tayyip Erdogan au anunţat la 8 ianuarie un armistiţiu care a intrat în vigoare duminică.

Acest armistiţiu ar putea conduce la o Conferinţă Internaţională privind Libia, la Berlin sub egida ONU, care ar putea avea loc la 19 ianuarie, potrivit unui purtător de cuvânt al Guvernului german.

Cancelarul german Angela Merkel a efectuat o vizită la Moscova sâmbătă, în vederea unor discuţii cu privire la acest subiect cu preşedintele rus, care a discutat la telefon cu o serie de lideri arabi şi europeni.

Pentru Moscova, este vorba despre sporirea influenţei sale în Orientul Mijlociu şi recâştigarea terenului pierdut în Libia, profitând de eşecul occidental de a pacifica ţara de nouă ani.

”Dacă acest proces de pace porneşte, Rusia îşi va consolida rolul de făcătoare de pace şi va reuşi să-l păstreze pe Haftar”, notează Aleksei Malaşenko, un expert rus în probleme de apărare.

Însă unii analişti se îndoiesc de faptul că un armistiţiu poate dura. ”Haftar are o ţintă: cucerirea militară a capitalei, ceea ce i-ar permite să se aşeze la masa negocierilor dictând legea”, subliniază pentru AFP Federica Saini Fasanotti de la Brookings Institution.

PETROL, ARMAMENT, MIGRANŢI

De la intrarea pe teritoriul libian a Turciei la prezenţa suspectată a mercenarilor ruşi şi la existenţa unei mulţimi de grupări armate - miliţii jihadiste, trafincaţi de armament şi de migranţi -, comunitatea internaţională se teme de faptul că războiul libian se poate internaţionaliza şi degenera.

Ca în Siria, unde înţelegerea lor le-a permis să se afirme ca jandarmi ai războiului în pofida faptului că susţin tabere opuse, Moscova şi Ankara s-au impus în faţa puterilor occidentale ca mediatoare de neocolit şi în Libia, o ţară aflată în haos din 2011.

Europa se teme mai ales că Libia poate deveni o a ”doua Sirie” şi vrea totodată să reducă presiunea migraţiei asupra frontierelor sale, după ce a primit în ultimii ani sute de mii de migranţi care fug din calea unor conflicte în lumea arabo-musulmană.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a insistat asupra unui armistiţiu ”credibil”, în timp ce Uniunea Europeană (UE) vrea să creadă într-o ”oportunitate importantă” în vederea reluării dialogului.

Moscova îi consideră pe europeni şi americani în mare măsură responsabili de războiul din această ţară bogată în petrol, întrucât ei i-au susţinut militar, prin bombardamente NATO, pe rebelii care l-au răsturnat de la putere şi l-au ucis pe colonelul Muammar Gaddafi în 2011.

În afară de câştigurile geopolitice asupra rivalilor săi şi un acces privilegiat la petrolul libian, Rusia speră să redobândească această piaţă a armamentului său. cu atât mai mult cu cât Vladimir Putin are ambiţia să se afirme în Africa.

Turcia vizează şi ea petrolul, în baza unui acord convenit cu GNA, care lărgeşte platoul continental turc şi-i permite astfel să revendice exploatarea anumtor zăcăminte.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.