Comisia Europeană recomandă Consiliului European să deschidă negocierile de aderare cu Republica Moldova şi Ucraina, având în vedere rezultatele obţinute de cele două ţări, după ce Chişinăul şi Kievul vor adopta unele reforme esenţiale, a anunţat miercuri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În ceea ce priveşte Georgia, executivul european este de părere că poate primi statutul de ţară candidată la aderare.
„Având în vedere rezultatele obţinute de Ucraina şi Moldova şi eforturile de reformă în curs, Comisia a recomandat Consiliului să deschidă negocierile de aderare cu ambele ţări. În plus, Comisia recomandă Consiliului să adopte cadrele de negociere după ce Ucraina şi Moldova vor fi adoptat anumite măsuri-cheie”, arată un comunicat al Comisiei Europene.
Comisia precizează că este pregătită să raporteze Consiliului până în martie 2024 cu privire la progresele legate de aceste măsuri.
Decizia privind deschiderea negocierilor de aderare va fi luată în luna decembrie de Consiliul European, din care fac parte şefii de stat şi de guvern ai UE.
Potrivit raportului Comisiei Europene, Moldova a îndeplinit 6 din cei 9 paşi în care i s-a indicat ce se aşteaptă de la o ţară candidată.
„Moldova a înregistrat progrese importante în ceea ce priveşte îndeplinirea celor 9 jaloane prevăzute în avizul Comisiei privind cererea de aderare a Moldovei la UE. A lansat o reformă cuprinzătoare a justiţiei în urma recomandărilor Comisiei de la Veneţia, inclusiv prin evaluarea judecătorilor şi procurorilor proeminenţi. Ţara şi-a reformat organismele anticorupţie şi a crescut numărul de anchete şi de condamnări în cazurile de corupţie. Moldova a adoptat un plan de acţiune pentru dez-oligarhizare, pe care îl pune în aplicare conform unor termene stabilite. O nouă legislaţie privind instituirea unui mecanism de confiscare contribuie la combaterea criminalităţii organizate. Ţara a adoptat o strategie privind administraţia publică şi urmează reforma la toate nivelurile. Aceasta a depus eforturi pentru a-şi reforma gestionarea finanţelor publice şi a adoptat o legislaţie pentru a reforma achiziţiile publice. Moldova a sporit participarea societăţii civile la procesul decizional şi a consolidat protecţia drepturilor omului”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
Ursula von der Leyen a recunoscut că Moldova se confruntă cu dificultăţi fără precedent după invadarea Ucrainei - numărul uriaş de refugiaţi, inflaţia, ameninţările asupra aprovizionării cu energie, violarea spaţiului aerian şi multe alte acţiuni ostile hibride din partea Rusiei - însă a precizat că este clară dorinţa acesteia de a fi membră a familiei europene şi a arătat că poate face progrese rapide.
În ceea ce priveşte Ucraina, „decizia de acordare a statutului de candidat la UE a creat o puternică dinamică de reformă, în ciuda războiului în desfăşurare, cu un sprijin puternic din partea populaţiei ucrainene. Guvernul şi parlamentul ucrainean au dat dovadă de hotărâre, înregistrând progrese substanţiale în ceea ce priveşte îndeplinirea celor 7 etape prevăzute în avizul Comisiei Europene privind cererea de aderare a Ucrainei la UE. Ucraina a instituit un sistem transparent de preselecţie pentru judecătorii Curţii Constituţionale şi a reformat organismele de guvernanţă judiciară. Ea şi-a continuat şi dezvoltat anchetele şi condamnările pentru corupţie la nivel înalt şi şi-a consolidat cadrul instituţional. Ucraina a luat măsuri pozitive în cadrul unui efort mai amplu şi sistemic de combatere a influenţei oligarhilor. De asemenea, ţara şi-a demonstrat capacitatea de a înregistra progrese în ceea ce priveşte alinierea la acquis-ul UE, chiar şi pe timp de război” - menţionează comunicatul Comisiei.
GEORGIA OBŢINE STATUTUL DE ŢARĂ CANDIDATĂ
În ceea ce priveşte Georgia, Comisia recomandă acordarea statutului de ţară candidată la aderare.
Georgia ceruse acest statut încă din vara anului 2022, odată cu Republica Moldova şi Ucraina, dar Comisia, care a acordat acest statut în cazul ultimelor două ţări, a decis atunci că Tbilisi trebuie să îndeplinească unele reforme înainte de a convinge că merită să fie candidată la aderarea la UE. „În cazul Georgiei, având în vedere rezultatele obţinute, Comisia recomandă Consiliului să acorde Georgiei statutul de ţară candidată, cu condiţia să se ia o serie de măsuri”, se spune în comunicatul Comisiei Europene.
„În ultimele luni, Georgia a luat măsuri de consolidare a angajamentului cu UE şi a accelerat ritmul reformelor. Pentru a aborda cele douăsprezece priorităţi identificate în avizul Comisiei privind cererea sa de aderare, Georgia a adoptat acte legislative şi acţiuni de politică privind egalitatea de gen, combaterea violenţei împotriva femeilor şi a criminalităţii organizate, precum şi în ceea ce priveşte luarea în considerare a hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului. A fost propusă o reformă judiciară, deşi este încă necesară o reformă holistică a Consiliului Superior al Justiţiei. Georgia a transmis Comisiei de la Veneţia legile, precum şi planul său de acţiune pentru dez-oligarhizare, în vederea obţinerii unui aviz. A fost adoptată o strategie privind protecţia drepturilor omului şi se elaborează în prezent un plan de acţiune. A fost încheiat un memorandum de cooperare cu reprezentanţii societăţii civile. Construirea unui consens politic puternic între partide va contribui la ameliorarea polarizării şi la accelerarea parcursului său european”, arată Comisia Europeană.
Comisia Europeană a adoptat miercuri Pachetul de extindere 2023, care oferă o evaluare detaliată a stadiului actual şi a progreselor înregistrate de Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia şi, pentru prima dată, Ucraina, Republica Moldova şi Georgia pe drumul lor spre aderarea la Uniunea Europeană. Raportul se concentrează pe progresele înregistrate în punerea în aplicare a reformelor fundamentale, precum şi pe oferirea de orientări clare cu privire la priorităţile viitoare în materie de reformă. Aderarea este şi va rămâne un proces bazat pe merit, care depinde în totalitate de progresele obiective realizate de fiecare ţară, menţionează comunicatul Comisiei Europene.
„Extinderea este o politică vitală pentru Uniunea Europeană. Completarea Uniunii noastre este o chemare a istoriei, perspectiva naturală a Uniunii noastre. Finalizarea Uniunii noastre are, de asemenea, o puternică logică economică şi geopolitică. Extinderile anterioare au demonstrat beneficiile enorme atât pentru ţările candidate, cât şi pentru UE. Cu toţii avem de câştigat", a declarat preşedinta Comisiei Europene.
BOSNIA-HERŢEGOVINA MAI AŞTEAPTĂ
În ceea ce priveşte Bosnia şi Herţegovina, Comisia recomandă deschiderea negocierilor de aderare odată ce se va atinge gradul necesar de conformitate cu criteriile de aderare. Această ţară trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a îndeplini priorităţile-cheie stabilite în avizul Comisiei privind cererea sa de aderare la UE, a anunţat Executivul european.
Comisia Europeană reaminteşte că va monitoriza în permanenţă progresele şi conformitatea în toate domeniile legate de deschiderea negocierilor şi va prezenta un raport Consiliului cel târziu în martie 2024.
„În Bosnia şi Herţegovina, statutul de ţară candidată de anul trecut a adus o dinamică pozitivă de care aveam mare nevoie. Un nou guvern a fost înfiinţat rapid după alegeri şi a început să pună în aplicare reformele, în special prin modificările care introduc controale de integritate în sistemul judiciar. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare. Printre acestea se numără adoptarea unor reforme importante în domeniul statului de drept şi al sistemului judiciar, precum şi continuarea reformelor constituţionale şi electorale, care sunt de maximă prioritate pentru a asigura drepturi egale pentru toţi cetăţenii. De asemenea, este important să se păstreze ordinea constituţională a ţării. Măsurile secesioniste şi autoritare introduse în entitatea Republika Srpska nu sunt în conformitate cu parcursul UE. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru ca Bosnia şi Herţegovina să îndeplinească priorităţile-cheie stabilite în avizul Comisiei privind cererea sa de aderare. Prin urmare, Comisia recomandă deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia şi Herţegovina odată ce va fi atins gradul necesar de conformitate cu criteriile de aderare”, punctează comunicatul executivului de la Bruxelles.
REFORME STAGNATE ÎN MUNTENEGRU
Progresele în ceea ce priveşte reformele de aderare la UE au stagnat în mare măsură, deoarece Muntenegru a suferit o polarizare profundă şi o instabilitate politică în perioada de raportare, arată raportul Comisiei Europene.
„UE salută constituirea noului parlament şi formarea guvernului, de la care ne aşteptăm să îşi demonstreze rapid capacitatea şi angajamentul faţă de parcursul Muntenegrului către UE şi să pună în aplicare reformele legate de aderarea la UE. În general, progresele înregistrate în cadrul negocierilor de aderare vor depinde de reformele din domeniul statului de drept. Muntenegru continuă să se alinieze pe deplin la politica externă şi de securitate comună, menţionează executivul european.
SERBIEI I SE CERE SĂ APLICE SANCŢIUNI RUSIEI
Comisia Europeană a constatat că Serbia, care a început negocierile de aderare la UE, a continuat punerea în aplicare a reformelor legate de acest proces, inclusiv în domeniul statului de drept. Serbia a început punerea în aplicare a modificărilor constituţionale din 2022 pentru a consolida independenţa sistemului judiciar şi a adoptat o nouă legislaţie privind mass-media. Punerea în aplicare a acesteia din urmă poate îmbunătăţi semnificativ mediul de reglementare. Cu toate acestea, vor fi necesare modificări suplimentare pentru a fi pe deplin în conformitate cu acquis-ul UE şi cu standardele europene, atrage atenţia CE.
De asemenea, Serbia trebuie să îşi îmbunătăţească, în mod prioritar, alinierea la politica externă şi de securitate comună a UE, inclusiv la măsurile restrictive şi la declaraţiile privind Rusia.
Sunt necesare eforturi suplimentare şi angajament politic pentru a pune în aplicare reformele în domeniul statului de drept, consideră executivul european.
Pe de altă parte, Comisia consideră că Serbia a îndeplinit din punct de vedere tehnic criteriile de referinţă pentru a deschide negocierile în materie de competitivitate şi creştere favorabilă incluziunii.
Comisia Europeană cere Serbiei să coopereze pe deplin şi să ia toate măsurile necesare pentru a asigura tragerea la răspundere pentru atacul violent asupra poliţiei din Kosovo din 24 septembrie şi pentru atacul asupra KFOR din 29 mai. În ceea ce priveşte normalizarea relaţiilor cu Kosovo, deşi s-a ajuns la un acord în cadrul dialogului facilitat de UE, „atât Serbia, cât şi Kosovo trebuie să înceapă punerea în aplicare a obligaţiilor respective, care sunt obligatorii pentru părţi şi reprezintă o parte esenţială a parcursului lor european”, subliniază Comisia Europeană.
MACEDONIA DE NORD ESTE PE CALEA CEA BUNĂ, DAR MAI ARE DE LUCRU
În Macedonia de Nord, autorităţile au declarat în mod constant că aderarea la UE rămâne obiectivul lor strategic. Macedonia de Nord a continuat să se alinieze pe deplin la politica externă şi de securitate comună (PESC) a UE. De asemenea, ţara a înregistrat unele progrese în domeniul justiţiei, libertăţii şi securităţii, inclusiv în ceea ce priveşte lupta împotriva criminalităţii organizate şi gestionarea migraţiei.
În calitate de ţară care a deschis negocierile de aderare cu UE, Macedonia de Nord trebuie să obţină rezultate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a reformelor legate de UE, inclusiv în domeniul judiciar, al luptei împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate, al reformei administraţiei publice, inclusiv al gestionării finanţelor publice şi al achiziţiilor publice.
Macedonia de Nord s-a angajat să lanseze şi să realizeze cu prioritate modificările constituţionale relevante, în vederea includerii cetăţenilor care fac parte din alte naţiuni.
Procesul de examinare a acquis-ului UE a progresat fără probleme, iar autorităţile au dat dovadă de un nivel ridicat de angajament. În iulie, Comisia a prezentat Consiliului rapoartele de examinare privind un nou grup de "domenii fundamentale" pentru Macedonia de Nord şi aşteaptă cu interes o monitorizare rapidă, în vederea deschiderii negocierilor pentru aceste domenii până la sfârşitul anului.
ALBANIA PRIMEŞTE NOTE BUNE PENTRU CĂ S-A ALINIAT POLITICII EXTERNE A UE
Albania a continuat să îşi demonstreze hotărârea de a pune în aplicare reformele UE şi de a face progrese în ceea ce priveşte reformele din cadrul "grupului de domenii fundamentale". Continuarea alinierii depline la PESC a fost, de asemenea, un semnal puternic al alegerii strategice a ţării de a adera la UE.
Sunt însă necesare eforturi suplimentare în ceea ce priveşte libertatea de exprimare, problemele minorităţilor şi drepturile de proprietate, precum şi în domenii-cheie ale statului de drept, cum ar fi lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate, consideră CE.
Procesul de examinare a acquis-ului comunitar a progresat fără probleme, iar autorităţile au dat dovadă de un nivel ridicat de angajament. În iulie, Comisia a prezentat Consiliului rapoartele de evaluare pentru Albania şi aşteaptă cu interes să urmeze deschiderea negocierilor de aderare în alte domenii restante până la sfârşitul anului.
KOSOVO - VIZE RIDICATE DE LA 1 IANUARIE 2024
Kosovo şi-a menţinut angajamentul faţă de parcursul său european, consideră Comisia Europeană. A continuat să se alinieze în mod voluntar şi complet la Politica Externă şi de Securitate a UE, inclusiv în ceea ce priveşte condamnarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi adoptarea de sancţiuni împotriva Moscovei.
În perioada de raportare au fost înregistrate realizări legislative, inclusiv o reformă electorală importantă.
Cu toate acestea, mai sunt necesare eforturi suplimentare, inclusiv în ceea ce priveşte planul de acţiune privind reformele în domeniul justiţiei.
La 1 ianuarie 2024, va intra în vigoare liberalizarea vizelor pentru Kosovo.
Situaţia din nordul Kosovo a fost afectată însă de mai multe crize, cea mai recentă fiind declanşată de atacul violent împotriva poliţiei kosovare din 24 septembrie 2023.
În ceea ce priveşte normalizarea relaţiilor cu Serbia, deşi s-a ajuns la un acord în cadrul dialogului facilitat de UE, atât Kosovo, cât şi Serbia nu au început încă punerea în aplicare a obligaţiilor respective, care sunt obligatorii pentru părţi şi reprezintă o parte esenţială a parcursului lor european.
TURCIA SE ÎNDEPĂRTEAZĂ DE UE
Turcia, care a început negocierile de aderare la UE încă din 2005, dar care s-a împotmolit pe drum, rămâne, în evaluarea Comisiei Europene, un partener-cheie pentru Uniunea Europeană şi o ţară candidată, deşi negocierile de aderare sunt blocate din 2018, după cum a decis Consiliul European.
Ţara nu a inversat tendinţa negativă de îndepărtare de Uniunea Europeană şi a continuat reformele legate de aderare într-o măsură limitată, se arată în raportul de evaluare al Comisiei Europene.
Cooperarea cu Turcia în sectoare de interes comun a continuat însă în domenii esenţiale precum combaterea terorismului, economia, energia, securitatea alimentară, migraţia şi transporturile.
În privinţa Turciei, Comisia Europeană va prezenta liderilor UE un raport special privind situaţia actuală a relaţiilor cu blocul european. „Ca urmare a sarcinii încredinţate de Consiliul European, Înaltul Reprezentant şi Comisia vor prezenta în noiembrie un raport Consiliului privind situaţia actuală a relaţiilor UE-Turcia, pe baza instrumentelor şi opţiunilor identificate de Consiliul European şi în vederea unei abordări strategice şi orientate spre viitor”, arată comunicatul Comisiei Europene.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
