Premiul Nobel pentru Pace din 2020 a fost atribuit vineri Programului Alimentar Mondial (PAM) al ONU care, din Yemen în Coreea de Nord, hrăneşte zeci de milioane de guri, într-o lume în care foametea - o redutabilă ”armă de război” - urmează să crească din cauza covid-19, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Operând cu elicopterul, dar la fel de bine cu elefantul sau cămila, PAM se prezintă drept ”cea mai mare organizaţie umanitară”, o necesitate, întrucât estimările sale arată că 690 de milioane de oameni - unul din 11 în lume - sufereau de subalimentaţie cronică în 2019. Şi, fără îndoială, mai mulţi suferă anul acesta, din cauza pandemiei covid-19.

PAM este recompensat pentru ”eforturile sale în lupta împotriva foametei, pentru contribuţia sa la îmbunătăţirea condiţiilor de pace în zone afectate de conflicte şi pentru că a jucat un rol motor în eforturi vizând să împiedice folosirea foametei ca armă de război”, a anunţat preşedinta Comitetului Nobel Berit Reiss-Andersen.

Un purtător de cuvânt al organizaţiei ONU a mărturisit că obţinerea distincţiei reprezintă un ”moment de mândrie”.

Înfiinţat în 1961, cu sediul la Roma şi finanţat integral prin contribuţii voluntare, PAM declară că a distribuit 15 miliarde de raţii şi a asistat 97 de milioane de oameni în 88 de ţări, anul trecut.

Este o cifră ameţitoare, dar care reprezintă doar o fracţiune din nevoia totală. În pofida progreselor înregistrate în ultimele trei decenii, obiectivul stabilit de PAM - de eradicare a foametei până în 2030 - pare ne neatins în cazul în care continuă tendinţele actuale, potrivit unor experţi.

Femeile şi copiii sunt, adesea, categoriile cele mai vulnerabile.

Definiţia inamicului declarat al Nobelului Păcii, războiul poate fi atât cauza, cât şi consecinţa foametei. Populaţii care trăiesc în ţări afectate de conflicte sunt mult mai susceptibile să fie subalimentate, potrivit organizaţiei.

”Nu există 1.000 de feluri de a proceda”, declara directorul general al PAM, americanul David Beasley, la 21 septembrie. ”Singurul mijloc de a termina cu foametea este de a pune capăt conflictelor”.

”FOAMETE DE PROPORŢII BIBLICE”

Yemenul este o dovadă tragică a acestui lucru. Atât ONU, cât şi ONG-uri trag semnalul de alarmă cu privire la consecinţele dezastruoase ale conflictului care opune din 2015 Guvernul, susţinut de o coaliţie militară condusă de către Arabia Saudită, şi rebelii huthi, susţinuţi de Iran.

Confruntările armate s-au soldat cu zeci de mii de morţi, majoritatea civili potrivit ONG-urilor, au deplasat trei milioane de oameni şi au împins ţara pe marginea prăpastiei foametei. Două treimi dintre cei 30 de milioane de locuitori ”nu ştiu ce să mânânce la următoarea masă”, potrivit PAM.

Orizontul planetei s-a întunecat şi mai mult anul acesta odată cuşocul sanitar şi economic cauzat de pandemia covid-19, care cauzează pierderi de venituri în cascadă, scumpeşte alimentele şi perturbă lanţurile de aprovizionare.

”Ne putem confrunta cu multiple foamete de proporţii biblice în câteva luni”, avertizează David Beasley încă din aprilie.

Recesiunea mondială cauzată de noul coronavirus SARS-CoV-2 riscă să împingă către foamete între 83 şi 132 de milioane de oameni în plus, estima ONU, într-un raport publicat la jumătatea lui iulie.

”Programul Alimentar Mondial ar fi fost un laureat demn de premiu fără pandemie, dar pandemia şi consecinţele sale consolidează absolut motivele acestui premiu”, a declarat Reiss-Andersen în faţa audienţei reduse la mai puţin de zece jurnalişti, din cauza covid-19.

În faţa tentaţiilor replierii naţionaliste, preşedinta Comitetului Nobel, care merge în cârjă din cauza unei fracturi la un picior, a subliniat importanţa găsirii unor ”soluţii multilaterale în lupta împotriva provocărilor mondiale”.

Este a 12-a oară când premiul este consacrat ONU, uneia dintre agenţiile sale sau unei personalităţi care are legătură cu ele - mai multe decât orice alt laureat.

Virusul SARS-CoV-2 afectează condiţiile în care PAM va primi Nobelul.

Dacă situaţia sanitară o va permite, premiul - o diplomă, o medialie de aur şi un cec în valoare de zece milioane de coroane (aproape 950.000 de euro) - îi va fi înmânat în persoană în cadrul unor festivităţi mult reduse, la 10 decembrie, la Oslo.

În caz contrat, va trebui să se mulţumească cu o ceremonie la distanţă, prin mijloace digitale.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.