Evgheni Prigojin, liderul grupului Wagner din Rusia, care a avut o tentativă de rebeliune împotriva conducerii ruse, nu se mai află în Belarus, a anunţat joi preşedintele Aleksandr Lukaşenko, şi nu este clar nici dacă mercenarii săi se vor muta acolo, ceea ce pune sub semnul întrebării acordul ce a pus capăt revoltei de luna trecută şi care ar fi fost intermediat de liderul de la Minsk. Anunţul lui Lukaşenko intervine după ce miercuri seara televiziunea de stat rusă a lansat un atac dur la adresa oligarhului rus, arătând imagini, cu intenţia vădită de a-l discredita, din „palatul” acestuia de la Sankt Petersburg, relatează Reuters.
Prigojin a preluat controlul oraşului Rostov-pe-Don, din sudul Rusiei, pe 24 iunie, a pus mâna pe centrul de comandă de acolo, de unde Rusia îşi coordonează războiul în Ucraina, şi a trimis un convoi de luptători către Moscova. S-a retras însă după ce a încheiat un acord cu Kremlinul intermediat de Lukaşenko.
Revolta sa a reprezentat cea mai mare ameninţare pentru Vladimir Putin de când liderul rus a ajuns la putere în urmă cu mai bine de două decenii şi a forţat Kremlinul să lanseze un exerciţiu de imagine, pentru limitarea consecinţelor, în care a subliniat loialitatea forţelor armate şi unitatea societăţii.
Conform acordului care a pus capăt revoltei, Prigojin, al cărui scop fusese să-i înlăture de la conducere pe ministrul apărării Serghei Şoigu şi pe şeful Statului Major General, Valeri Gherasimov, pentru presupusa incompetenţă în gestionarea războiului, trebuia să se mute în Belarusul vecin. În schimb, acuzaţiile penale împotriva sa urmau să fie retrase.
Liderul de la Minsk, Aleksandr Lukaşenko, a declarat la 27 iunie că Evgheni Prigojin a sosit în Belarus ca parte a acordului care a dezamorsat criza. Dar Lukaşenko, care a intermediat înţelegerea, a declarat joi că Prigojin se află acum la Sankt Petersburg, al doilea oraş ca mărime al Rusiei, şi este posibil chiar să se ducă la Moscova.
„Nu se află pe teritoriul Belarusului”, a declarat Lukaşenko într-o conferinţă de presă susţinută la Minsk.
Un avion privat cu care Prigojin obişnuia să călătorească a plecat miercuri din Sankt Petersburg spre Moscova şi se îndrepta joi spre sudul Rusiei, potrivit datelor de urmărire a zborurilor, dar nu este clar dacă şeful mercenarilor se afla la bord.
Lukaşenko a mai spus că problema mutării unităţilor Wagner în Belarus nu a fost rezolvată şi va depinde de ceea ce decide Moscova şi compania de mercenari. „Dacă vor fi sau nu în Belarus, în ce cantitate, ne vom da seama în viitorul apropiat”, a spus el.
Comentariile sale evidenţiază imensele incertitudini legate de termenii şi punerea în aplicare a acordului care a pus capăt revoltei, despre care liderul rus Vladimir Putin a spus că ar fi putut arunca ţara într-un război civil.
Oamenii lui Prigojin dus greul în multe dintre luptele din Ucraina, în special la Bahmut, dar oligarhul rus, cândva apropiat de Putin, a acuzat conducerea armatei ruse de corupţie şi incompetenţă. Prigojin a prezentat „marşul dreptăţii” din 24 iunie, care se îndrepta către Moscovei, drept un protest la adresa conducerii militare.
Lukaşenko a mai anunţat joi că se va întâlni cu Putin în viitorul apropiat şi va discuta cu el situaţia lui Prigojin. Prigojin este „absolut liber”, iar Putin nu îl va „mătura”, a adăugat Lukaşenko. De asemenea, liderul din Belarus a spus că oferta pe care a făcut-o, ca Wagner să-şi cantoneze unii dintre luptători în ţara sa - o perspectivă care a alarmat ţările vecine NATO -, încă rămâne valabilă.
"Nu construim tabere (noi). Le-am oferit mai multe foste tabere militare care au fost folosite în vremea sovietică, inclusiv lângă Osipovici. Dacă sunt de acord. Dar Wagner are o altă viziune în privinţa desfăşurării, desigur, nu vă voi spune care este această viziune ”, a declarat reporterilor liderul belarus. Lukaşenko a mai spus că nu vede în prezenţa luptătorilor Wagner în Belarus un risc pentru ţara sa şi nu crede că Wagner va îndrepta vreodată armele împotriva Belarusului. Dimpotrivă, el a spus că armata belarusă ar putea beneficia de pe urma experienţei acumulate de compania Wagner.
Deocamdată, luptătorii Wagner s-ar afla în taberele lor permanente de pe teritoriul ucrainean controlat de ruşi, a adăugat Lukaşenko.
Belarus este un aliat apropiat al Kremlinului şi luna trecută a început să primească arme nucleare tactice ruseşti despre care Putin a spus că au scopul de a descuraja Occidentul de la încercările de a provoca o „înfrângere strategică” Rusiei.
„Nu vom ataca pe nimeni cu arme nucleare. (Atât timp cât) nu ne atingeţi, uitaţi de armele nucleare! Dar dacă comiteţi o agresiune, răspunsul va fi instantaneu. Ţintele au fost definite”, a spus Lukaşenko.
TELEVIZIUNEA RUSĂ ARATĂ „PALATUL” LUI PRIGOJIN ÎN ÎNCERCAREA DE A-L DISCREDITA
Declaraţiile lui Aleksandr Lukaşenko despre Prigojin, făcute într-o conferinţă de presă la care au participat inclusiv ziarişti străini, au intervenit joi după ce cu o seară înainte televiziunea de stat rusă a lansat un atac înverşunat asupra liderului Wagner şi a declarat că investigaţia în legătură cu ceea ce s-a întâmplat luna trecută se desfăşoară în continuare cu rigurozitate.
Atacul asupra lui Prigojin de la televiziunea de stat nu ar fi putut fi lansat fără ştirea Kremlinului şi ar putea face parte dintr-o încercare de a-l constrânge pe Prigojin să-şi îndeplinească partea sa din acord pentru a dezamorsa revolta.
Nu a existat nicio reacţie imediată din partea lui Prigojin nici la reportajul televiziunii de stat, nici la comentariile lui Lukaşenko, menţionează Reuters.
În emisiunea „60 de minute”, difuzată miercuri la televiziunea Rossia-1, au fost prezentate imagini care ar fi fost filmate în timpul raidurilor efectuate de forţele de ordine în biroul lui Prigojin din Sankt Petersburg şi la unul dintre „palatele” sale.
Site-ul de ştiri Fontanka din Sankt Petersburg a raportat că percheziţiile de la proprietăţile lui Prigojin au fost efectuate la 24 iunie.
Gazda emisiunii de miercuri seara de la Rossia-1, deputatul Evgheni Popov, l-a numit pe Prigojin „trădător”, iar filmarea a fost prezentată de un invitat - jurnalistul Eduard Petrov - ca dovadă a trecutului criminal al lui Prigojin şi a ipocriziei de care dă dovadă atunci când acuză corupţia din rândul forţelor armate.
Filmările au arătat în biroul său cutii pline cu ruble, în bancnote de valoare mare, şi pachete de dolari într-o reşedinţă de lux, împreună cu un elicopter despre care se presupune că îi aparţine, un depozit de arme, dar şi o colecţie de peruci. Au fost prezentate de asemenea o sală de tratament medical, complet echipată, lingouri de aur şi o colecţie-suvenir de baroase, instrumentul numit de Prigojhin un simbol al răzbunării menit a fi folosit împotriva trădătorilor.
"Nimeni nu a plănuit să închidă acest caz. Ancheta (în legătură cu revolta) este încă în desfăşurare", a afirmat Petrov.
El a mai spus că anchetatorii au ajuns la concluzia că un videoclip folosit de Prigojin ca pretext pentru a declanşa revolta, care arăta un presupus bombardament rus asupra unei tabere a mercenarilor săi, este un fals
„Consider că crearea imaginii lui Evgheni Prigojin de erou al poporului a fost făcută toată de mass-media alimentată de Evgheni Prigojin”, a spus Petrov, referindu-se la instituţiile de presă finanţate de Prigojin. „După ce a eşuat, s-au închis repede şi au fugit”, a mai spus jurnalistul. Acesta a precizat că la proprietăţile lui Prigojin au fost găsiţi bani în numerar în valoare de 600 de milioane de ruble (6,6 milioane de dolari).
Prigojin a precizat la un moment dat că Wagner îşi plătea luptătorii doar în numerar, iar Putin a recunoscut după revoltă că Wagner a fost finanţat de stat.
De asemenea, reportajul prezentat de televiziunea publică rusă a arătat mai multe paşapoarte cu nume diferite, susţinând că acestea ar fi fost folosite de Prigojin. „Un om normal nu poate avea atâtea paşapoarte”, a spus Petrov. "De ce avea această persoană puteri atât de ciudate, ca ale unui mare lider mafiot?" se întreabă jurnalistul.
În acelaşi timp, pe Telegram au fost publicate fotografii cu Prigojin îmbrăcat sub diferite deghizări şi uniforme, dar Reuters precizează că nu a putut verifica autenticitatea acestora.
"Trebuie să ajungem la până la capăt - cine a fost de partea cui (în revoltă). Trebuie să-i pedepsim şi să-i urmărim penal", a mai spus Petrov, în condiţiile în care s-au vehiculat informaţii că unii generali din armata rusă ar fi fost de partea liderului Wagner. Generalul Serghei Surovikin, care a fost la comanda operaţiunilor din Ucraina înainte ca această comandă să fie preluată personal de Gherasimov, nu a mai fost văzut în public şi, potrivit unor surse, ar fi fost arestat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
