Comitetul din Norvegia a anunţat vineri că acordă premiul Nobel pentru Pace în 2025 Mariei Corina Machado, lidera opoziţiei din Venezuela. Comitetul Nobel norvegian îi acordă prestigiosul premiu pentru „munca sa neobosită de promovare a drepturilor democratice pentru poporul venezuelean şi pentru lupta sa pentru realizarea unei tranziţii juste şi paşnice de la dictatură la democraţie”, subliniind că trecem printr-o perioadă „în care democraţia este ameninţată” şi „este mai important ca niciodată” să fie apărat acest teren comun. Machado este şi câştigătoarea premiului Saharov al Uniunii Europene acordat în 2024.
Premiul Nobel pentru Pace pentru anul 2025 este acordat unei campioane curajoase şi dedicate cauzei păcii – unei femei care menţine flacăra democraţiei aprinsă în mijlocul unui întuneric tot mai dens, arată comunicatul Comitetului Nobel.
Maria Corina Machadp primeşte Premiul Nobel pentru Pace pentru munca sa neobosită în promovarea drepturilor democratice pentru poporul venezuelean şi pentru lupta sa în vederea realizării unei tranziţii juste şi paşnice de la dictatură la democraţie.
În calitate de lider al mişcării democratice din Venezuela, Maria Corina Machado este unul dintre cele mai extraordinare exemple de curaj civil din America Latină din ultima perioadă, a constatat Comitetul Nobel de la Oslo.
Maria Corina Machado „a fost o figură cheie, unificatoare, într-o opoziţie politică care a fost cândva profund divizată – o opoziţie care a găsit un teren comun în cererea de alegeri libere şi de guvern reprezentativ. Tocmai acest lucru se află în centrul democraţiei: voinţa noastră comună de a apăra principiile guvernării populare, chiar dacă nu suntem de acord. Într-o perioadă în care democraţia este ameninţată, este mai important ca niciodată să apărăm acest teren comun”, subliniază comunicatul Comitetului Nobel.
Venezuela a evoluat de la o ţară relativ democratică şi prosperă la un stat brutal şi autoritar, care se confruntă în prezent cu o criză umanitară şi economică. Majoritatea venezuelenilor trăiesc în sărăcie profundă, în timp ce cei puţini aflaţi la vârf se îmbogăţesc. Maşinăria violentă a statului este îndreptată împotriva propriilor cetăţeni. Aproape 8 milioane de oameni au părăsit ţara. Opoziţia a fost sistematic reprimată prin fraudarea alegerilor, urmărirea penală şi închisoarea. Regimul autoritar din Venezuela face extrem de dificilă activitatea politică, a arătat Comitetul Nobel.
În condiţiile în care Donald Trump îşi doreşte cu ardoare premiul Nobel pentru Pace, deşi şansele pentru ca el să-l obţină anul acesta erau foarte mici, alegerea făcută de Comitetul Nobel este interesantă. Donald Trump şi-a îndreptat atenţia în ultima perioadă spre Venezuela şi armata americană a deschis focul în câteva rânduri în apele din apropierea coastelor venezuelele asupra unor presupuse ambarcaţiuni ale traficanţilor de droguri. Regimul de la Caracas deja a acuzat SUA că se pregătesc de invadarea ţării. SUA şi Venezuela au relaţiile diplomatice întrerupte din 2019, iar Statele Unite au primit în exil unii lideri ai opoziţiei venezuelene.
ALEGERILE DIN 2024, UN PUNCT DE COTITURĂ
În calitate de fondatoare a Súmate, o organizaţie dedicată dezvoltării democratice, Maria Corina Machado a militat pentru alegeri libere şi corecte în urmă cu mai bine de 20 de ani. După cum a spus ea însăşi, „a fost o alegere între buletine de vot şi gloanţe”, arată Comitetul Nobel. Machado s-a pronunţat în favoarea independenţei judiciare, a drepturilor omului şi a reprezentării populare şi activat ani de zile pentru libertatea poporului venezuelean.
Înaintea alegerilor din 2024, Machado a fost candidata opoziţiei la preşedinţie, dar regimul i-a blocat candidatura. Ea l-a susţinut apoi pe reprezentantul unui alt partid, Edmundo Gonzalez Urrutia. Sute de mii de voluntari s-au mobilizat dincolo de diviziunile politice. Aceştia au fost instruiţi ca observatori electorali pentru a asigura alegeri transparente şi corecte. În ciuda riscului de hărţuire, arestare şi tortură, cetăţenii din toată ţara au monitorizat secţiile de votare. Aceştia s-au asigurat că rezultatele finale au fost documentate înainte ca regimul să poată distruge buletinele de vot şi să mintă cu privire la rezultat.
Eforturile opoziţiei colective, atât înainte, cât şi în timpul alegerilor, au fost inovatoare şi curajoase, paşnice şi democratice. Opoziţia a primit sprijin internaţional când liderii săi au făcut publice rezultatele voturilor colectate din circumscripţiile electorale ale ţării, arătând că opoziţia a câştigat cu o marjă clară. Dar regimul de la Caracas a refuzat să accepte rezultatul alegerilor şi s-a agăţat de putere.
O LUME CU DEMOCRAŢIA ÎN DECLIN
Democraţia este „o condiţie prealabilă pentru o pace durabilă”, arată Comitetul Nobel în comunicatul în care îşi justifică alegerea pentru 2025. „Cu toate acestea, trăim într-o lume în care democraţia este în declin, în care tot mai multe regimuri autoritare contestă normele şi recurg la violenţă. Controlul rigid al regimului venezuelean asupra puterii şi represiunea populaţiei nu sunt unice în lume. Observăm aceleaşi tendinţe la nivel global: abuzul statului de drept de către cei aflaţi la putere, reducerea la tăcere a mass-mediei libere, închiderea opozanţilor şi împingerea societăţilor către un regim autoritar şi militarizare”, spune Comitetul Nobel, cuvinte ce pot rezona inclusiv cu cei care îl critică pe Donald Trump.
„În 2024, au avut loc mai multe alegeri ca niciodată, dar din ce în ce mai puţine sunt libere şi corecte”, notează Comitetul Nobel.
„Când autoritarii preiau puterea, este esenţial să recunoaştem apărătorii curajoşi ai libertăţii, care se ridică şi rezistă. Democraţia depinde de oamenii care refuză să rămână tăcuţi, care îndrăznesc să facă un pas înainte în ciuda riscurilor grave şi care ne reamintesc că libertatea nu trebuie niciodată considerată ca fiind de la sine înţeleasă, ci trebuie apărată întotdeauna – cu cuvinte, cu curaj şi cu determinare”, subliniază Comitetul Nobel.
Maria Corina Machado îndeplineşte toate cele trei criterii menţionate în testamentul lui Alfred Nobel pentru selectarea laureatului Premiului Nobel pentru Pace. Ea a reunit opoziţia din ţara sa. Nu a ezitat niciodată să se opună militarizării societăţii venezuelene. A fost fermă în sprijinul său pentru o tranziţie paşnică către democraţie - arată Comitetul.
„De-a lungul istoriei sale îndelungate, Comitetul Nobel norvegian a onorat femei şi bărbaţi curajoşi care s-au opus represiunii, care au purtat speranţa libertăţii în celulele închisorilor, pe străzi şi în pieţele publice şi care au demonstrat prin acţiunile lor că rezistenţa paşnică poate schimba lumea. În ultimul an, doamna Machado a fost nevoită să trăiască ascunsă. În ciuda ameninţărilor grave la adresa vieţii sale, ea a rămas în ţară, o alegere care a inspirat milioane de oameni”, subliniază Comitetul Nobel.
„Maria Corina Machado a demonstrat că instrumentele democraţiei sunt şi instrumentele păcii. Ea întruchipează speranţa unui viitor diferit, în care drepturile fundamentale ale cetăţenilor sunt protejate, iar vocile lor sunt auzite. În acest viitor, oamenii vor fi în sfârşit liberi să trăiască în pace”, conchide comunicatul de la Oslo.
Machado are 58 de ani şi este de profesie inginer.
TRUMP NU IA NOBELUL ANUL ACESTA
Perioada premergătoare decernării premiului din acest an a fost dominată de declaraţiile publice repetate ale lui Donald Trump, care susţinea că merită să câştige Premiul Nobel pentru Pace. Trump este, de asemenea, un critic feroce al lui Nicolas Maduro, liderul autocrat din Venezuela, aflat la putere din 2013.
„Cred că principalul lucru de reţinut este că acest Comitet Nobel îşi demonstrează din nou independenţa, că nu se lasă influenţat de opiniile populare sau de liderii politici în acordarea premiului”, a declarat Halvard Leira, director de cercetare la Institutul Norvegian de Afaceri Internaţionale, citat de Reuters.
„Trump va interpreta acest lucru aşa cum doreşte, dar acesta este un premiu acordat unei cauze pe care Statele Unite au susţinut-o foarte mult de-a lungul anilor. Opoziţia democratică din Venezuela este ceva pe care SUA a fost dornică să o susţină. Deci, în acest sens, ar fi greu pentru oricine să considere acest lucru ca o insultă la adresa lui Trump”, subliniază Leira.
Comitetul a luat decizia finală înainte ca miercuri să fie anunţat acordul de încetare a focului şi eliberarea ostaticilor, în prima fază a iniţiativei lui Trump de a pune capăt războiului din Gaza. Înainte de anunţul Nobel, experţii în materie au declarat că este foarte puţin probabil ca Trump să câştige, deoarece politicile sale sunt considerate a fi în contradicţie cu ordinea internaţională pe care Comitetul Nobel o preţuieşte.
Premiul Nobel pentru Pace, în valoare de 11 milioane de coroane suedeze, sau aproximativ 1,2 milioane de dolari, urmează să fie decernat la Oslo la 10 decembrie, data morţii industriaşului suedez Alfred Nobel, care a fondat premiile prin testamentul său din 1895.
Rusia ar susţine candidatura preşedintelui american Donald Trump la Premiul Nobel pentru Pace, a declarat în dimineaţa decernării premiilor consilierul Kremlinului, Iuri Uşakov, potrivit agenţiei de ştiri TASS.
Rusia a declarat în repetate rânduri că este recunoscătoare pentru eforturile lui Trump de a pune capăt războiului din Ucraina, deşi acest lucru nu s-a întâmplat.
Şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că Ucraina îl va nominaliza pe Trump pentru Premiul Nobel, dacă va reuşi să obţină un armistiţiu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
