Până la 8.500 de militari americani au fost plasaţi în alertă sporită pentru o posibilă desfăşurare în Europa de Est, în timp ce trupele ruseşti se află la graniţa cu Ucraina, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, citat de CNN.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a emis ordinele de pregătire pentru desfăşurarea soldaţilor la cererea preşedintelui Joe Biden.

Kirby a spus că nu a fost luată nicio decizie finală de a desfăşura trupele. El a precizat că ”majoritatea” soldaţilor plasaţi în alertă sporită au rolul să întărească forţa de reacţie rapidă a NATO, dar a adăugat că aceştia ”vor fi pregătiţi pentru oricare alte situaţii neprevăzute”.

”Statele Unite au luat măsuri pentru a spori gradul de pregătire a forţelor sale în ţară şi în străinătate, aşa că sunt pregătite să răspundă la o serie de situaţii neprevăzute, inclusiv sprijin pentru forţa de răspuns a NATO dacă aceasta este activată”, a spus Kirby. El a menţionat că Forţa de Răspuns NATO ”cuprinde aproximativ 40.000 de militari multinaţionali”.

Luni mai devreme, CNN a relatat că administraţia Biden se află în etapele finale de identificare a unităţilor militare specifice pe care doreşte să le trimită în Europa de Est, potrivit mai multor oficiali din SUA şi apărare.

Biden a discutat despre opţiunile pentru creşterea prezenţei forţelor americane în ţările baltice şi în Europa de Est cu înalţi oficiali militari ai ţării, în timpul unui briefing care a avut loc sâmbătă la Camp David, potrivit unui înalt oficial.

Scopul trimiterii de întăriri militare în Europa de Est ar fi să ofere descurajare şi să-i liniştească pe aliaţi şi nu a existat nicio sugestie ca trupele de luptă americane să se desfăşoare în Ucraina sau să ia parte la vreun rol de luptă.

Kirby a remarcat că SUA au consilieri militari în Ucraina. Acesta nu a spus unde s-ar putea desfăşura forţele americane, dar a spus că SUA ”le-au arătat clar aliaţilor din flancul estic că suntem pregătiţi să le întărim capacităţile dacă au nevoie de asta”.

”În cazul activării de către NATO a NRF sau al unui mediu de securitate care se deteriorează, Statele Unite ar fi în măsură să desfăşoare rapid echipe de luptă de brigadă suplimentare, logistică, medicală, aviaţie, informaţii, supraveghere şi recunoaştere, transport şi capacităţi suplimentare în Europa. ”, a spus Kirby.

Informaţia vine pe fondul avertismentelor americane că o potenţială invazie rusă a Ucrainei ar putea fi iminentă.

Departamentul de Stat a redus duminică personalul ambasadei SUA din Kiev, Ucraina, odată cu plecarea personalului neesenţial şi a membrilor familiei, dintr-o ”abundenţă de precauţie”.

Biden susţine o discuţie video securizată cu liderii europeni luni după-amiază, despre care Casa Albă a spus că face parte din consultarea şi coordonarea administraţiei cu aliaţii europeni ca răspuns la desfăşurarea militară a Rusiei.

Biden şi echipa sa de securitate naţională au perfecţionat planurile militare ”pentru toate scenariile”, inclusiv opţiunea de a trimite trupe în Europa de Est înainte de o potenţială invazie rusă a Ucrainei, a declarat luni Casa Albă.

Secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a spus că decizia de a suplimenta forţele americane ar putea veni înainte ca forţele ruse să treacă graniţa cu Ucraina, dar a spus că o astfel de mişcare nu echivalează cu o schimbare în gândirea lui Biden.

”Nu am exclus niciodată opţiunea de a oferi asistenţă suplimentară înainte de o invazie. Aceste discuţii au fost în desfăşurare”, a spus ea.

Săptămâna trecută, Biden a spus în timpul unei conferinţe de presă: ”Vom creşte efectiv prezenţa trupelor în Polonia, în România etc, dacă va face mişcarea”.

Dar Psaki a spus că Biden nu a exclus niciodată trimiterea de trupe americane suplimentare înainte de o invazie. ”Asta a făcut parte din planificarea noastră de urgenţă”, a spus ea.

Scopul trimiterii de întăriri militare în Europa de Est ar fi cel de descurajare şi pentru a-i linişti pe aliaţi şi nu a existat nicio sugestie ca trupele americane să se desfăşoare în Ucraina sau să ia parte la vreun rol de luptă.

 SUA au trimis două transporturi de arme în Ucraina în ultima săptămână, ca parte a asistenţei de securitate recent direcţionate pentru a ajuta la întărirea armatei ucrainene.

Ţările NATO trimit, de asemenea, nave şi avioane de luptă suplimentare în Europa de Est şi pun forţele în aşteptare, a declarat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un comunicat.

”NATO va continua să ia toate măsurile necesare pentru a proteja şi a apăra toţi aliaţii, inclusiv prin consolidarea părţii de est a Alianţei”, a spus Stoltenberg.

Cea mai recentă evaluare a serviciilor de informaţii ale Ministerului ucrainean al Apărării a constatat că Rusia a desfăşurat acum peste 127.000 de militari în regiune, în timp ce oficialii americani au spus că Rusia este în măsură să lanseze o invazie în orice moment.

Oficialii americani încă nu ştiu ce intenţionează să facă preşedintele rus Vladimir Putin sau dacă a decis să invadeze Ucraina. Dar unii oficiali care au văzut informaţiile spun că există dovezi că Rusia intenţionează să încerce să obţină Kievul şi să răstoarne guvernul, după cum a relatat anterior CNN.

Ministerul de Externe al Marii Britanii a declarat sâmbătă într-un comunicat că deţine informaţii că guvernul rus intenţionează ”să instaleze un lider pro-rus la Kiev, în timp ce se gândeşte dacă să invadeze şi să ocupe Ucraina”.

Moscova neagă că plănuieşte să invadeze, acuzând SUA şi NATO de escaladarea tensiunilor din cauza sprijinului lor pentru Ucraina.

Kremlinul a respins luni rapoartele despre planurile de a instala un lider pro-rus în Ucraina drept isterie.

”Tensiunile cresc din cauza acţiunilor concrete întreprinse de SUA şi NATO. Vreau să spun, isteria informaţională la care asistăm. Este încadrată cu generozitate de o cantitate imensă de informaţii false, doar minciuni şi falsuri”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

 Oficialii Departamentului de Stat au declarat reporterilor duminică că decizia de a reduce personalul ambasadei nu s-a datorat vreunei modificări a nivelurilor de ameninţare la adresa personalului american din ţară.

Oficialii au spus că mişcarea de a reduce personalul ambasadei şi de a îndemna americanii din ţară să plece a fost în parte din cauza faptului că asistenţa Departamentului de Stat ar fi ”grav afectată” dacă va exista o acţiune militară rusă în Ucraina.

Pe lângă reducerea personalului de la ambasada sa din Kiev, Ministerul de Externe al Marii Britanii a anunţat luni că unii membri ai personalului ambasadei britanice şi persoanele aflate în întreţinere sunt retraşi ca răspuns la ameninţările tot mai mari din partea Rusiei.

SUA continuă să se angajeze diplomatic cu Rusia, dar discuţiile recente nu au reuşit să aducă vreo descoperire.

Rusia a spus că SUA şi NATO trebuie să se angajeze să nu admită niciodată Ucraina în NATO şi să retragă desfăşurarea militară din statele est-europene, inclusiv România şi Bulgaria.

SUA au spus în repetate rânduri că aceste cereri nu pot fi un început, deşi secretarul de stat Antony Blinken a declarat săptămâna trecută că SUA vor răspunde în scris solicitărilor Moscovei, după întâlnirea sa cu ministrul rus de Externe Serghei Lavrov.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.