Parchetul Naţional francez Financiar (PNF) cere ca fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy şi alte 12 persoane să fie judecate de către un tribunal corecţional în răsunătorul scandal al presupusei finanţări libiene a campaniei prezidenţiale a acestuia din 2007, declară o sursă apropiată dosarului AFP.
Potrivit acestei surse, PNF cere ca fostul şef de stat Nicolas Sarkozy (2007-2012) - care contestă faptele - să fie judecat cu privire la corupţie pasivă, asociere de răufăcători, finanţare ilegală a campaniei electorale şi tăinuire de deturnare de fonduri publice libiene.
Infracţiunea de asociere de răufăcători sugerează că Nicolas Sarkozy şi-a lăsat cu bună ştiinţă colaboratorii apropiaţi, susţinătorii politici şi intermediarii ”să acţioneze cu scopul de a obţine sau încerca să obţină” de la regimul lui Muammar al-Kadafi ”susţineri financiare în vederea finanţării campaniei sale electorale în 2007” - în sumă de mai multe milioane de euro.
O decizie finală cu privire la organizarea sau nu a unui proces şi a eventualelor infracţiuni reţinute revine celor doi judecătorilor de instrucţie însărcinaţi cu acest dosar complex, deschis în aprilie 2013.
În zece ani de investigaţii ale Oficiului Anticorupţie (OCLCIFF), sub egida PNF, au fost inculpate 13 persoane.
Între carelelate 12 persoane împotriva cărora PNF cere un proces se află Claude Guéant - fosta mână dreaptă a fostului şef de stat, iar apoi ministru, Éric Woerth - trezorierul campaniei prezidenţiale din 2007 şi Brice Hortefeux - omul de încredere al lui Nicolas Sarkozy şi un fost ministru.
Doi oameni de afaceri - francezo-libanezul Ziad Takieddine şi francezo-algerianul Alexandre Djouhri - care sunt suspectaţi că au acţionat ca intermediari, se află de asemenea între inculpaţi.
O procedură judiciară a fost deschisă în 2013, în urma unor acuzaţii ale unor demnitari libieni, ale lui Ziad Takieddine şi în urma publicării de către site-ul Mediapart, între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidenţiale din 2012, a unui document menit să dovedească faptul că această campanie a beneficiat de fonduri libiene.
Magistraţii au adunat numeroase indicii tulburătoare - mărturii, note ale serviciilor secrete de la Tripoli, acuzaţii ale unui intermediar şi mutări ale unor fonduri suspecte - care au substanţial teza potrivit căreia campania fostului preşedinte al Franţei şi anturajul său ar fi beneneficiat de fonduri libiene.
Însă tabăra Sarkozy contestă această teză încă de la început şi şi-a multiplicat recursurile - în zadar, însă - pentru a obţine o anulare a urmăririlor.
”Unde sunt banii?”, a întrebat-o, la sfârşitul lui 2020, fostul şef de stat pe judecătoare, la un interogatoriu.
Fostul preşedinte urmează să afle la 17 mai o hotărâre a Curţii de Apel în doarul ”interceptărilor”, în care a fost condamnat - în prima instanţă - la trei ani de închsoare, dintre care unul cu executarea, după ce l-a găsit vinovat de corupţie şi trafic de influenţă.
El urmează să fie rejudecat - începând din noiembrie 2023 - în apel, în dosarul Bygmalion, în care a fost condamnat la un an de închisoare cu executarea în prima instanţă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
