Şefa Executivului din Hong Kong Carrie Lam a invocat vineri o lege de urgenţă - care nu a mai fost folosită din 1967 - pentru a interzice purtarea măştilor şi a pune astfel capăt unei crize politice fără precedent, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Fosta colonie britanică traversează din iunie cea mai gravă criză politică de când a fost retrocedată Beijingului în 1997, prin acţiuni aproape zilnice şi confruntări tot mai violente între forţele de ordine şi manifestanţi cu faţa mascată.

 

Hong Kong's Carrie Lam says her decision to invoke emergency laws to introduce a ban on face masks does not mean the city is in a state of emergency https://t.co/FlkXrEH7jd pic.twitter.com/ZxoheeFuVJ
— Bloomberg Next China (@next_china) October 4, 2019

Atât guvernul central chinez, cât şi Executivul de la Hong Kong, care-i este loal, întâmpină dificultăţi în a opri mobilizarea.

Carrie Lam, care concentrează toată furia manifestanţilor, a invocat vineri dispoziţii de urgenţă (Emergency Ordinance Regulations) care datează din 1922, pentru a interzice portul măştii.

”Noi credem că noua lege va avea un efect disuasiv asupra manifestanţilor violenţi şi celor care provoacă revolte mascaţi şi va asista poliţia în misiunea sa de menţinere a ordinii”, a declarat Carrie Lam într-o conferinţă de presă.

Ea a ţinut să precizeze că folosirea acestei legi nu înseamnă că Guvernul său a declarat starea de urgenţă pe teritoriul semiautonom.

”Cu toate că legea conţine cuvântul «urgenţă», Hong Kongul nu este sub regimul stării de urgenţă”, a spus ea.

MII DE MANIFESTANŢI

Devansând acest anunţ, care a fost divulgat în presă, mii de persoane au manifestat anterior pe Insula Hong Kong, promiţând să nu respecte interdicţia.

Pentru a nu fi identificaţi şi a evita proceduri judiciare, manifestanţii obişnuiesc, din aprilie, să defileze cu măşti. Unii poartă şi şepci, ochelari de protecţie sau măşti de gaze, pentru a se proteja de gaze lacrimogene şi proiectile trase de poliţie.

”Tinerii îşi riscă viaţa, le este indiferent să fie încarceraţi zece ani, aşadar nu faptul că poartă măşti le va ridica o problemă”, a avertizat vineri după-amiaza, la AFP, un angajat în vârstă de 34 de ani, cu faţa acoperită de o mască chirurgicală.

MANIFESTANTUL ÎMPUŞCAT ÎN PIEPT DE UN POLIŢIST, INCULPAT DE AGRESAREA POLIŢISTULUI

Oraşul s-a confruntat marţi cu cea mai violentă zi din iunie încoace. În timp ce China populară îşi sărbătoarea a 70-a aniversare, Hong Kongul a fost teatrul unor confruntări în numeroase cartiere, care au pus în mod considerabil la încercare capacitatea de menţinere a ordinii a poliţiei.

Iar pentru prima oară un manifestant a fost rănit într-un tir cu gloanţe reale de către un poliţist a cărui unitate a fost atacată.

Tânărul a fost inculpat cu privire la participarea la o revoltă şi agresarea unui poliţist, au anunţat autorităţile.

Tsang Chi-kin, în vârstă de 18 ani, a fost împuşcat în piept de aproape în confruntări violente în cartierul Tsuen Wan.

Aleşi din majoritatea favorabilă Beijingului în Parlamentul din Hong Kong şi sindicate ale poliţiei au îndemnat ulterior Executivul să recurgă la puteri de urgenţă.

Legea din 1922 autorizează Executivul să ia ”orice măsură”, fără aprobarea corpului legislativ, în eventualitatea unei situaţii de urgenţă sau unui pericol la adresa populaţiei.

În timpul revoltelor din 1967 - o mişcae socială care a degenerat timp de şapte luni în bătăi de stradă între forţele de ordine şi activişti de stânga -, Marea Britanie a folosit acest text de lege pentru a lărgi puterile de arestare ale poliţiei şi pentru a cenzura totodată în mod larg presa.

Majoritatea consideră puterile de urgenţă necesare în faţa unei facţiuni radicale tot mai violente.

”RUBICON”

Însă opoziţia apreciază că a-i permite astfel lui Lam să scurtcircuiteze controlul parlamentar ar angaja teritoriul pe o pantă alunecoasă, cu atât mai mult cu cât Hong Kongul şi-a plasat reputaţia de centru financiar mondial pe respectarea statului de drept şi independenţa justiţiei.

”Este un moment critic. Este Rubiconul”, a declart pentru AFP Claudia Mo, o aleasă în favoarea democraţiei. ”Iar eu sunt îngrijorată de riscul ca acest lucru să nu fie doar începutul. Se poate ca alte măsuri drastice luate în numele legii să fie în pregătire”.

O asemenea interdicţie - care intră imediat în vigoare potrivit lui Lam - ar putea să-i descurajeze pe cei mai moderaţi să manifesteze, apreciază Simon Young, un profesor de drept la Universitatea din Hong Kong.

”Însă ea ar putea, de asemenea, să aibă efectul invers şi să determine şi mai mult lumea să manifesteze împotriva sentimentului unui abuz de autritate”, a subliniat el.

Vineri, operatorul metroului din Hong Kong a anunţat că 83 dintre cele 91 de staţii ale reţelei au fost ţinta unor acte de vandalism în ultimele luni, constând în degradarea dispozitivelor care permit accesul pe peron.

Manifestanţii acuză această întreprindere crucială în funcţionarea Hong Kongului de faptul că contribuie la reprimarea mişcării în favoarea democraţiei prin închiderea anumitor staţii înaintea manifestaţiilor.

Întrebat despre o împotmolire în această criză, premierul malaysian Mahathir Mohamad a apreciat că Lam ar trebui ”să demisioneze” şi a declarat că se aşteaptă la o preluare în forţă de către Beijing a situaţiei, evocând reprimarea manifestaţiilor în favoarea democraţiei din Piaţa Tiananmen, al Beijing în 1989.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.