Tânăra femeie arestată şi acuzată de plasarea bombei care a ucis duminică şase oameni la Istanbul este de naţionalitate siriană şi şi-a recunoscut faptele, anunţă luni poliţia turcă, scrie presa locală, relatează AFP.
Poliţia turcă susţine că femeia a acţionat din ordinul Partidului Municotrilor din Kurdistan (PKK) şi că a primit directive de la Kobane, în nord-estul Siriei.
Tânăra a fost arestată împreună cu mai mulţi alţi suspecţi într-un apartament la Kucukcekmece, la periferia Istanbulului.
Potrivit ministrului turc de Interne Süleyman Soylu, suspecta se pregătea ”să fugă în Grecia”.
”OPERAŢIUNILE CONTINUĂ”
Süleyman Soylu, care s-a dus din nou la locul carnagiului luni, a anunţat că numărul persoanelor arestate a crescut la 46, la o zi după acest atentat pe strada Istiklal, una dintre cele mai frecvengtate artere din Istanbul, comis duminică după-amiaza.
”Operaţiunile continuă” în vederea arestării altor suspecţi, a anunţat Süleyman Soylu.
”Ei au vrut să ne transmită un mesaj. Noi l-am primit şi îi vom răspunde în cel mai ferm mod posibil”, a ameninţat el.
O explozie puternică, cu întârziere, a avut loc duminică în capitala economică a Turciei.
Cel puţin şase persiane au fost ucise, iar alte 81 au fost rănite.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a denunţat un ”atentat josnic”.
Atacul nu a fost revendicat, însă regimul lui Erdogan a arătat imediat cu degetul PKK, pe care îl consideră o organizaţie teroristă.
Mulţimea era extrem de numeroasă pe stradă la momentul exploziei, care a provocat flăcări înalte, a fost auzită de deaprte şi a provocat panică.
Toţi cei şase morţi sunt cetăţeni turci - inclusiv o fată în vârstă de trei ani şi una în vârstă de 15 ani.
Ministrul turc al Sănătăţii anunţa duminică seara că ”42 de răniţi (erau) în continuare spitalizaţi, inclusiv cinci la terapie intensivă, iar doi se aflau în stare critică”.
Accesul pe stradă a fost închis imediat după atentat, iar strada a fost redeschisă luni dimineaţa, potrivit presei turce.
Bulevardul Istiklal (”Independenţă” în turcă) se află în cartierul istoric Beyoğlu şi este una dintre cele mai celebre artere din oraş, integral pietonală, cu o lungime de 1,4 kilometri.
Strada este străbătură de un tramvai vechi, este străjuită de magazine, conduce în Piaţa Taksim şi este străbătură anual de milioane de localnici şi turişti.
Pe această stradă a avut loc un atentat sinucigaş, în 2016, soldat cu cinci morţi.
Toate băncile au fost scoase, iar la locul exploziei s-a aşezat un covor roşu, pe care trecători depun garoafe roşii.
În pofida faptului că atentatul nu a fost revendicat, Guvernul turc l-a atribuit imediat Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).
”După concluziile noastre, organizaţia teroristă PKK este de vină”, a acuzat ministrul turc de Interne Süleyman Soylu.
”Estimăm că ordinul atentatului a fost date de la Kobane”, a acuzat el.
Kobane este un oraş rămas celebru prin bătălia purtată în el în 2015, care a permis forţelor kurde să respingă Statul Islamic (SI), şi se află sub controlul Forţelor Democrate Siriene (FDS), în cadrul cărora Uniteăţile Protecţiei Poporului (YPG), aliate cu PKK, sunt o componentă majoră.
Ankara a clasat toate aceste mişcări drept ”teroriste”.
PKK luptă armat împotriva Guvernului turc de la mijlocul anilor '80 şi este vizat cu regularitate în operaţiuni militare turce atât în nordul Irakului, cât şi în Siria.
Ministrul turc de Interne nu a precizat condiţiile în care a fost arestată ”persoana” suspectată şi nici dacă este vorba despre o ”femeie”, aşa cum au declarat preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi alţi membri ai Guvernului.
Ministrul turc al Justiţiei Bekir Bozdag a declarat că un ”rucsac” a fost depus pe o bancă.
”O femeie a stat pe o bancă timp de 40-45 de minute, iar la un minut-două după ce a plecat a avut loc o explozie. Toate datele despre această femeie sunt în prezent în curs de examinare”, a declarat el.
”Fie acest sac conţinea un ceas, fie cineva l-a acţionat de la distanţă”, a adăugat el.
Ministrul a anunţat apoi arestarea altor 21 de suspecţi, fără să precizeze unde au fost efectuate aceste arestări.
Înaltul Consiliu turc al Audiovizualului (RTUK) a interzis rapid madiae audiovizuale să diofuzeze imagini de la locul atacului, pentru a ”împiedica semănarea fricii” şi a ”servi obiectivele organizaţiilor teroriste”.
Accesul pe reţele de socializare a fost restrâns în Turcia după atentat, potrivit Observatorului restricţiilor online Netblocks.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
