Ucraina şi statele baltice - Estonia, Letonia şi Lituania - şi-au exprimat consternarea după ce ambasadorul Chinei la Paris a pus la îndoială faptul fostele republici sovietice ar avea un statut reglementat şi că Crimeea face parte din Ucraina. relatează The Guardian.
Ambasadorul Chinei la Paris, Lu Shaye, a fost întrebat vineri seara, într-un interviu televizat, dacă ar considera că peninsula Crimeea, care a fost anexată de Rusia în 2014, face parte din Ucraina în conformitate cu dreptul internaţional.
"Chiar şi aceste ţări din fosta Uniune Sovietică nu au un statut efectiv, aşa cum spunem noi, în conformitate cu dreptul internaţional, deoarece nu există niciun acord internaţional care să concretizeze statutul lor de ţară suverană", a spus Lu.
Referitor la Crimeea, el a declarat: "Depinde de modul în care percepeţi această problemă. Există o istorie. Crimeea a fost a Rusiei la început. Hruşciov a fost cel care a dat Crimeea Ucrainei pe vremea Uniunii Sovietice".
Comentariile lui Lu au părut să ignore suveranitatea acestor ţări, în mod ironic inclusiv a Rusiei, care s-au recunoscut reciproc în mod oficial după dizolvarea Uniunii Sovietice şi care sunt reprezentate la Naţiunile Unite şi în organizaţiile europene de securitate.
Franţa şi-a declarat duminică "solidaritatea deplină" cu toate ţările aliate afectate, despre care a spus că şi-au dobândit independenţa "după decenii de opresiune".
La rândul său, şeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a declarat că aceste comentarii sunt "inacceptabile" şi că speră că nu reflectă poziţia oficială a Beijingului.
Vadim Omelcenko, ambasadorul Ucrainei în Franţa, a declarat într-o postare pe Twitter: "Nu este loc pentru ambiguitate. Crimeea este Ucraina. Imperiul sovietic nu mai există. Istoria merge mai departe".
Ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, a cărui ţară a mai avut o dispută diplomatică dură cu China, din cauza Taiwanului, a declarat că remarcile ambasadorului chinez au demonstrat de ce ţările europene au puţină încredere în capacitatea Chinei de a juca un rol constructiv în medierea păcii. "Dacă cineva încă se întreabă de ce statele baltice nu au încredere în China pentru a "intermedia pacea în Ucraina", iată că un ambasador chinez susţine că Crimeea este rusească şi că graniţele ţărilor noastre nu au nicio bază legală", a declarat acesta pe Twitter. El a precizat că ambasadorul chinez în Lituania va fi convocat luni pentru a oferi explicaţii.
La rândul său, Ministerul de Externe al Estoniei l-a convocat pe ambasadorul Chinei la Tallinn pentru a clarifica poziţia Beijingului cu privire la suveranitatea ţării în care a fost trimis ca reprezentant diplomatic, calificând poziţia lui Shaye drept "de neînţeles". Estonia a subliniat că, încă din 1994, China a recunoscut acordul numit Memorandumul de la Budapesta, în baza căruia Rusia a acceptat graniţele Ucrainei, iar Kievul a fost de acord să predea armele nucleare din epoca sovietică.
Ministrul leton de externe, Edgars Rinkēvičs, a spus că aceste comentarii ale ambasadorului chinez sunt "complet inacceptabile". "Aşteptăm o explicaţie din partea Chinei şi o retractare completă a acestei declaraţii", a declarat el, adăugând că va exista "un răspuns puternic şi unitar" din partea UE la o reuniune a miniştrilor europeni de externe care va avea loc luni la Bruxelles.
Declaraţiile ambasadorului Chinei în Franţa ridică noi întrebări cu privire la încrederea pe care preşedintele francez, Emmanuel Macron, a pus-o în China pentru a acţiona ca mediator între Rusia şi Ucraina, notează The Guardian. Într-un interviu acordat la întoarcerea dintr-o vizită făcută recent în China, liderul de la Elysee a stârnit propria controversă declarând că Europa nu trebuie să fie vasala SUA şi nu trebuie să urmeze politica americană sau chineză în privinţa Taiwanului, fiind de preferat să aibă autonomie strategică.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
