Uniunea Creştin-Democrată se clasează pe primul loc în urma alegerilor parlamentare desfăşurate duminică în Germania, iar Angela Merkel îşi asigură astfel al patrulea mandat de cancelar al Germaniei. Social-democraţii lui Martin Schulz au obţinut în jur de 21 la sută, în timp ce AfD, partidul de extremă dreapta, devine a treia forţă politică. Sute de persoane au manifestat duminică seara în mai multe oraşe, în semn de protest faţă de partidul naţionalist de dreapta AfD, care a înregistrat un avans istoric pentru o astfel de mişcare.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
CITEȘTE ȘI BIOGRAFIE: Angela Merkel, sobrietatea implacabilă a puterii

”Naziştii afară!”. Sute de oameni în stradă împotriva AfD după alegerile parlamentare

Sute de persoane au manifestat duminică seara în mai multe oraşe, în Germania, în semn de protest faţă de partidul naţionalist de dreapta AfD, care a înregistrat un avans istoric pentru o astfel de mişcare, în alegerile legislative germane, relatează AFP.

La puţin timp după anunţarea rezultatelor provizorii, manifestaţii spontane în faţa cartierelor generale ale Alternativei pentru Germania (AfD) au avut loc la Koln, unde s-au adunat 400 de persoane, la Frankfurt, Munchen şi Berlin.

 

În capitala germană, un impozant cordon de poliţie încadra adunarea a mai puţin de 1.000 de manifestanţi, reuniţi în faţa sălii închiriate de AfD în seara electorală, la Alexanderplatz, în centrul Berlinului.

Strigând ”Tot Berlinul urăşte naziştii!”, ”Naziştii afară!” sau ”Rasismul nu este o alternativă”, manifestanţii, mai degrabă tineri, şi-au dat frâu liber furiei.

Poliţia berlineză a anunţat pe Twitter două arestări în urma unor confruntări între manifestanţi şi forţele de ordine.

”Va trebui să arătăm că nu acceptăm ca un asemenea partid să se afle în Bundestag”, a declarat pentru AFP Mathias, un manifestant.

Cu 13% din sufragii, ceea ce-l face să spere la aproape 90 de deputaţi, acest partid antielite, antiislam şi anti-Europa s-a impus duminică drept a treia forţă politică din ţară.

Născut în 2013, Partidul Alternativa pentru Germania este deja prezent în 13 dintre cele 16 Parlamente regionale germane şi în Parlamentul European (PE), dar alegerea unor deputaţi AfD în Bunbdestag constituie o cotitură în istoria germană postbelică.

Însă - ostracizat de toate celelalte formaţiuni care-l cataloghează drept o ”ruşine pentru Germania” - AfD nu are vreo şansă să ajungă în viitorul Guvern, care va fi condus din nou - a patra oară la rând - de Angela Merkel.

Reuters: Merkel reuşeşte să rămână la putere, dar extrema dreapta îi va face dificilă guvernarea

Partidul Angelei Merkel a obţinut primul loc la alegerile parlamentare din Germania, dar are prea puţine mandate ca să poată guverna singur. CDU/CSU, formaţiunea Angelei Merkel, va avea dificultăţi în a obţine sprijin parlamentar în contextul în care conservatorii au pierdut locuri în favoarea extremei-drepte.

La doi ani după ce Merkel a deschis graniţele Germaniei pentru peste un milion de imigranţi, Alternativa pentru Germania (AfD) a uimit prin faptul că a devenit primul partid de extremă dreapta care a intrat în Parlament după jumătate de secol.

AfD a câştigat 13,0 la sută din voturi, partidul lui Merkel are cel mai slab rezultat din 1949, iar rivali social-democraţi (SPD) au înregistrat cel mai slab scor din 1933.

“Desigur că ne aşteptam la mai mult, dar suntem partidul mai puternic, avem mandatul pentru guvernul următor şi nu poate exista o coaliţia contra noastră", a spus Merkel, după ce CDU/CSU a obţinut 32,9 la sută din voturi, faţă de 41,5 la alegerile din 2013.

Ca urmare a rezultatelor din Germania, euro a scăzut cu 0,4 procente pe pieţele asiatice, dovadă că lumea se aşteaptă să fie dificil până se formează o coaliţie.

Merkel poate obţine o majoritate în Parlament doar printr-o coaliţie cu liberalii (FDP) şi Verzii, ceea ce ar putea dura luni de zile, notează Reuters.

Merkel: Este o provocare extraordinară; Schulz: Colaborarea noastră cu CDU se încheie în această seară

Cancelarul Angela Merkel, care şi-a asigurat un al patrulea mandat, duminică, în urma alegerilor parlamentare din Germania, consideră că se află în faţa unei provocări extraordinare, în timp ce social-democraţii au anunţat, prin liderul Martin Schulz, că vor încheia colaborarea cu CDU/CSU, formaţiunea Angelei Merkel, alături de care s-au aflat în ultimii patru ani, şi vor trece în opoziţie.

După anunţarea exit-poll-urilor, care arată că obţine al patrulea mandat de cancelar al Germaniei, Angela Merkel a spus că spera la un rezultat mai bun. Ea a apreciat că vor trebui ascultate şi părerile susţinătorilor partidului de extremă dreapta AfD.

"Mă bucur pentru victorie, dar speram la un rezultat mai bun. Suntem în faţa unei mari provocări, a intrat AfD în Bundestag", a spus Merkel, conform Le Figaro.

"Guvernul care va fi format va trebuie să se teamă de noi. Vrem să ne luăm ţara înapoi", au anunţat reprezentanţii AfD, imediat după apariţia primelor rezultate.

La rândul său,Martin Schulz, principalul contracandidat al Angelei Merkel, a anunţat că Partidul Social-Democrat (SPD), care în ultimii patru ani a fost la guvernare alături de Uniunea Creştin-Democrate (CDU), intenţionează să treacă în opoziţie, după rezultatul nefavorabil obţinut în urma alegerilor de duminică.

"Colaborarea noastră cu CDU se încheie in această seară, a declarat liderul social-democratilor", Martin Schulz, citat de BBC.

Cancelarul Angela Merkel şi-a asigurat un al patrulea mandat, după alegerile de duminică, în urma cărora un partid de extremă dreapta a intrat în Parlament pentru prima oară după o jumătate de secol, scrie Reuters.

Merkel, cu partidul ei Creştin Democrat şi aliaţii bavarezi, Uniunea Social Creştină - a obţinut 32,5 la sută din procente, conform rezultatelor oferite de ARD.

Însă, conform presei germane, scorul situat între 32,7% şi 33,3% este cel mai slab obţinut de familia democrat-creştină germană.

Până acum, cel mai slab rezultat era din 2009, cu 33,8%.

Cei mai apropiaţi rivali, social democraţii de la SPD, au obţinut 20 la sută, cel mai mic procent de până acum. Dar partidul de extremă dreapta, Alternativa pentru Germania (AfD), a reuşit să uimească şi să intre în Parlament pentru prima oară, cu 13,5 la sută.

Merkel, cel mai longeviv lider al Europei, se alătură lui Helmut Kohl şi Konrad Adenauer, în grupul celor care au reuşit obţinerea de patru mandate de cancelar.

"Ea va fi nevoită să formeze o coaliţie - un proces laborios care poate dura luni în contextul în care toţi potenţialii parteneri nu sunt siguri dacă vor să împartă puterea cu ea", a notat Reuters.

Rezultate exit-poll 

Secţiile de votare din Germania s-au închis la ora locală 18.00 (19.00, ora României).

Partidul Angelei Merkel, Uniunea Creştin-Democrată (CDU, centru-dreapta), şi filiala bavareză a acesteia, Uniunea Creştin-Socială (CSU), se clasează pe primul loc în urma alegerilor de duminică, cu 32,5 la sută din voturi, în timp ce social-democraţii lui Martin Schulz au 21 la sută, iar partidul de extremă-dreapta AfD este cotat cu 13,5 la sută, conform unui sondaj efectuat la ieşirea de la urne, la comanda postului ARD.

Liberalii FDP au 10,5 la sută, verzii au obţinut 9,5 la sută, iar Die Linke 9 la sută.

Conform ZDF, CDU/CSU are 33,5 la sută, cu 12 puncte mai mult ca social-democraţii, iar AfD are 13 la sută.

Aproximativ 61,5 milioane de germani au fost chemaţi la urne duminică, pentru a-şi alege cel de-al 19-lea Parlament.

Angela Merkel, care a candidat pentru al patrulea mandat de cancelar şi care este deja unul dintre cei mai longevivi lideri ai Europei, a avut o carieră politică pe cât de remarcabilă pe atât de neaşteptată, punându-şi în încurcătură adversarii prin aparenta sa umilinţă protestantă.

Germania are un sistem de vot mixt, direct şi proporţional, în care alegătorii primesc două buletine: unul direct pentru candidatul din circumscripţia sa şi al doilea pentru partid. Al doilea vot stabileşte distribuţia fotoliilor în Parlament.

De exemplu, numele lui Merkel nu apare pe buletinul pentru votul national, dar apare pe cel pentru circumscripţia sa, districtul Stralsund/Ruegen. Ea a candidat acolo ca reprezentant al formaţiunii creştin-democrate CDU, după ce a câştigat de şapte ori în district, de la reunificarea Germaniei, în 1990.

Partidele care nu reuşesc să obţină mai mult de 5% din voturi la nivel national sau nu obţin cel puţin trei mandate prin vot direct sunt excluse din Parlament. Proporţiile celorlalte formaţiuni sunt recalculate în consecinţă.

Această prevedere poate avea urmări majore pentru procesul construirii de coaliţii. De fapt, în 2013, FDP (partid pro-afaceri) şi AfD (extrema-dreaptă) au obţinut puţin sub 5% din sufragii. Cum voturile lor au fos redistribuite celorlalte formaţiuni, conservatorii lui Merkel au fost aproape de a putea să guverneze singuri, deşi obţinuseră numai 41,5% din sufragii.

Sondajele preconizează toate o victorie confortabilă a liderei conservatoare Angela Merkel, aflată la putere din 2005, în pofida faptului că partidul ei a scăzut, în ultima linie dreaptă, în faţa ascensiunii extremelor.

Săptămâna aceasta, tabăra sa, creştin-democrată, era creditată cu 36%, cu mult înaintea social-democraţilor lui Martin Sculz (22%), a cărui campanie pe tema justiţiei sociale nu mobilizează într-o ţară în care aproape toată lumea are un loc de muncă.

Dacă sondajele se vor confirma, conservatorii germani vor fi aproape de nivelul la care au fost înfrânţi în 1998 (35,1%) şi vor fi nevoiţi să-şi caute unul sau doi aliaţi. Un lucru care va păta succesul lui Merkel. Şi care îi va complica sarcina de a forma o coaliţie majoritară în viitoarele săptămâni.

Noul Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului, se anunţă divizat, în el urmând să intre cel puţin şase partide, un lucru care s-a întâmplat ultima oară în 1990, astfel că următorul Guvern va avea nevoie, probabil, de cel puţin 47% sau 48% din voturi pentru o majoritate stabilă.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.