Autorităţile din Transnistria, o regiune separatistă prorusă din Republica Moldova, au cerut miercuri Rusiei ”măsuri de protecţie” faţă de o presupusă ”presiune” a Chişinăului, pe fondul unor tensiuni exacerbate de Războiul din Ucraina vecină, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Diplomaţia rusă a răspuns rapid şi a dat asigurări că are ca ”prioritate” ”protecţia” locuitorilor Transnistriei şi a adăugat că Moscova ”va examina cu atenţie” cererea Tiraspolului, fără să facă alte precizări.

Guvernul moldovean a anunţat că ”respinge propaganda” liderilor separatişti şi a anunţat că regiunea beneficiază de ”politici de pace, securitate şi integrare economică” în cadrul relaţiilor sale cu Uniunea Euroepană (UE).

Evenimente

30 iulie - Maraton Profit News TV - Inteligența Artificială în Economie

Înlănţuirea acestor evenimente aminteşte însă, în stadiul actual, de evenimente din februarie 2022, când un apel al separatiştilor proruşi din estul Ucrainei a fost unul dintre pretextele avansate de către preşedintele rus Vladimir Putin să declanşeze un atac la scară mare împotriva Ucrainei.

Deputaţii din Transnistria s-au reunit miercuri, la Tiraspol, într-un Congres Extraordinar - primul din 2006 încoace -, au adoptat o ”Declaraşie” şi au cerut Parlamentului rus să ”pună în acţiune măsuri de protecţie” a acestui teritoriu mic în care trăiesc ”peste 220.000 de cetăţeni ruşi” împotriva unei ”presiuni sporite din partea (Republicii) Modova!”.

Transnistria se confruntă cu ”ameninţări fără precedent, de natură economică, socio-umană şi militaro-politică”, denunţă ei într-o ”Declaraţie.

”Ministrul” separatist de Externe Vitali Ignative a declarat la postul rus de televiziune Rossiya-24 că este vorba ”mai întîi despre a cere o susţinere diplomatică” Moscovei.

La Washington, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american, Matthew Miller, a declarat că ”Statele Unite susţin ferm suveranitatea şi integritatea teritorială a (Republicii) Moldova în frontierele sale recunoscute internaţional”.

Prima ţară europeană care a reacţionat în mod oficial - Polonia -, prin vocea premierului Donald Tusk, a catalogat drept ”periculoase” tensiunile din regiune.

În acelaţi timp, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski insista asupra necesităţii livrării de urgenţă a unor arme şi muniţie Ucrainei împotriva Rusiei, care câştigă teren pe front, la un summit în Albania al liderilor ţărilor din Europa de Sud-Est.

Zelenski a declarat pe X, de la summit, că s-a întâlnit cu omoloaga sa moldoveană Maia Sandu, cu care a discutat despre ”evoluţiile recente din regiunea moldoveană Transnistria, despre eforturile Rusiei de a destabiliza regiunea şi despre mijloace eficiente de contracarare a influenţei nefaste a statului agresor”.

”GENOCID”

O fâşie îngustă de pământ, situată între Republica Moldova şi Ucraina, Transnistria s-a desprins din Republica Moldova prin secesiune, în urma unui scurt război, în 1992, împotriva armatei moldovene.

Rusia menţine în continuare în Transnistria 1.500 de militari, însărcinaţi să asigure o misiune de menţinerea păcii, potrivit unor date oficiale.

Însă, după asaltul rus din februarie 2022 împotriva Kievului, reapar cu regularitate zvonuri cu privire la un  eventual atac rus din Transnistria către marele oraş portuar ucrainean Odesa, la Marea Neagră.

Autorităţile separatiste au anunţat că Congresul de miercuri - la care participau 620 de deputaţi -  este o reacţie faţă de o recentă impunere a unor taxe vamale de către Chişinău importurilor din Transnistria.

În discursul său, preşedintele local Vadim Krasnoselski, citat de presă, dă asigurări că acest teritoriu este suspus ”unei politici de genocid”, prin presiuni economice, ”fizice”, juridice şi lingvistice.

În această rezoluţie, deputaţii se adresează Organizaţiei Securităţii şi Cooperării în Europa (OSCE), Parlamentului European (PE), Crucii Roşii şi secretariatului general al ONU, cărora le cere să împiedice ”provocări” care pot consduce la ”o escaladare a tensiunilor”.

Guvernul moldovean a anunţat miercuri că ”lucrurile par calme” şi că ”nu există niciun risc de escaladare”, în pofida acestei ”noi campanii vizând crearea isteriei în rândul societăţii”.

O PREMIERĂ DIN 2006

Aceasta este prima oară când are loc un astfel de Congres din 2006 încoace, când deputaţii separatişti au decis să organizeze un referendum pe tema unei integrări a Transnistriei în Rusia.

În cursul acestui scrutin - al cărui rezultat nu a fost recunoscut la nivel internaţaional -, populaţia locală s-a pronunţat cu 97,1% din voturi în favoarea anexării de către Rusia.

De la înceoutul asaltului rus în Ucraina, în urmă cu doi ani, temeri cu privire la o extindere a conflictului în Transnitria au reapărut în mai multe rânduri.

Anul trecut, autorităţile din acest stat autoproclamat au acuzat Kievul de faptul că vrea să-l atace, după ce au anunţat că au dejucat, în martie, un atentat care i-a vizat pe unii dintre liderii transnistreni.

Ministerul rus al Apărării dădea asigurări, săptămâna trecută - fără să prezinte vreo probă -, că Ucraina pregptea o ”provocare armată” împotriva Transnistriei.

Acest teritoriu, situat de-a lungul Nistrului, care are în mod oficial 465.000 de locuitori, majoritatea rusofoni, nu este recunoscut ca stat nici de către comunitatea internţaională şi nici de către Moscova.

Chişinăul şi Uniunea Europeană (UE) reproşează cu regularitate Rusiei caă încearcă să destabilizeze Republica Moldova, care s-a aflat în zona de influenţă rusă, dar ale cărei autorităţi s-au întors în mod hotărât către Uniunea Europeană (UE).

În decembrie 2023, UE a decis să deschidă negocieri de aderare atât cu Ucraina, cât şi cu Republica Moldova.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.