Un presupus viol în grup la Universitatea Cornell reaprinde discuţiile în SUA şi determină apeluri la revizuirea legilor din New York privind agresiunea sexuală

Unii congresmeni din New York solicită o revizuire a legislaţiei statului privind agresiunile sexuale pentru a facilita urmărirea penală în cazurile care implică victime aflate în stare de ebrietate sau drogate, în urma polemicilor şi indignării declanşate de un caz readus în atenţie după doi ani al unui presupus viol în grup comis în 2024 care ar fi avut loc într-o casă a unei frăţii de la Universitatea Cornell din Ithaca, relatează Reuters.

O fostă studentă a Universităţii Cornell susţine că, în octombrie 2024, a fost drogată şi violată în grup de şapte membri ai fraternităţii Chi Phi, iar procurorii din statul New York au redeschis recent ancheta penală, după ce tânăra a intentat un proces civil împotriva presupuşilor agresori, a universităţii şi a fraternităţii.

Tânăra a sesizat poliţia universităţii la circa trei săptămâni după presupusul viol, după o perioadă în care, potrivit documentelor anchetei interne, a ajuns treptat să considere că actele sexuale, pe care iniţial nu le calificase drept ilegale, nu fuseseră consensuale. Procesul civil a fost intentat însă abia în septembrie 2026.

Procurorul districtual al comitatului Tompkins, Matthew Van Houten, a declarat săptămâna aceasta că biroul său a refuzat iniţial să formuleze acuzaţii împotriva studenţilor acuzaţi de violarea tinerei, parţial din cauza constrângerilor impuse de legislaţia actuală din New York.

Legea face distincţie între victimele agresiunilor sexuale care au consumat alcool sau droguri în mod voluntar, aşa cum pare să fi făcut presupusa victimă de la Cornell, şi cele cărora li s-au administrat substanţe fără consimţământul sau cunoştinţa lor. Doar acestea din urmă pot fi considerate în „incapacitate mintală” şi, prin urmare, incapabile să-şi dea consimţământul. Ca urmare, poate fi mai dificil să se formuleze anumite acuzaţii de viol într-un caz în care victima a ales să consume alcool sau droguri, chiar dacă acest lucru i-a afectat capacitatea de a consimţi la un act sexual, potrivit experţilor şi avocaţilor.

„Este, în esenţă, o «carte de ieşire din închisoare» în anumite situaţii”, a declarat Stefan Turkheimer, vicepreşedinte pentru politici publice la organizaţia non-profit împotriva agresiunilor sexuale Rape, Abuse and Incest National Network (RAINN). „Se spune că, dacă cineva este agresat sexual pentru că era prea drogat sau prea beat, este vina sa”, arată Turkheimer.

Congresmenul local Jeffrey Dinowitz, care a susţinut de ani de zile proiecte legislative menite să elimine ceea ce el descrie ca fiind lacune în lege, promovează din nou un proiect de lege care ar permite acuzarea de viol în cazul în care autorul ar fi trebuit să ştie, în mod rezonabil, că victima este incapabilă să-şi dea consimţământul din cauza stării de ebrietate.

„Violul este singura infracţiune de care am cunoştinţă în care, dacă victima este beată, s-ar putea să nu i se facă dreptate”, a declarat el într-un interviu. „Nu ar trebui să existe nicio diferenţă, în ceea ce priveşte supravieţuitorii agresiunilor sexuale, între persoanele care au consumat voluntar şi cele care au consumat involuntar”, a spus el.

UN MARE JURIU VA EXAMINA CAZUL

Dinowitz şi Nathalia Fernandez, membră a Senatului local, au iniţiat împreună proiectul de lege şi vor să obţină sprijin în favoarea lui. Această nouă iniţiativă legislativă vine la doar câteva zile după ce procurorul Van Houten a declarat că va redeschide ancheta, în urma depunerii de către presupusa victimă a unei acţiuni civile împotriva a şapte membri ai frăţiei Chi Phi, precum şi împotriva universităţii şi a mai multor alţi pârâţi.

Conform plângerii, membrii frăţiei au făcut-o să consume peste măsură alcool şi ketamină, apoi au agresat-o sexual după ce a devenit incapabilă să opună rezistenţă.

Luând act de reacţia publică, Van Houten a emis o explicaţie detaliată privind motivul pentru care biroul său nu a formulat acuzaţii penale în 2024, după ce femeia şi-a prezentat plângerea la poliţia campusului.

Potrivit lui Van Houten, femeia, o studentă în vârstă de 20 de ani la momentul respectiv, nu a susţinut că a fost drogată împotriva voinţei sale, forţată fizic sau în stare de inconştientă, nici că şi-ar fi exprimat în mod clar lipsa consimţământului - toate acestea fiind prevederi ale legii statale care determină dacă o infracţiune poate fi incriminată.

„În acest caz, mai mulţi procurori şi anchetatori penali au analizat declaraţia lui Jane Doe şi au stabilit în mod corect că faptele invocate, aşa cum sunt prezentate în declaraţie, nu constituie o infracţiune”, a scris el.

Cu toate acestea, Van Houten a afirmat că va prezenta acum cazul, inclusiv mărturia femeii, în faţa unui mare juriu în vederea unei posibile puneri sub acuzare.

Avocatul femeii, Thomas Giuffra, a afirmat că declaraţia din 2024 şi acţiunea în justiţie nu prezentau diferenţe semnificative şi a criticat procurorii pentru că nu au continuat ancheta în urmă cu doi ani.

Proiectul de lege al lui Dinowitz şi Fernandez a fost adoptat de Senatul statului de mai multe ori de-a lungul anilor, dar nu a fost încă supus votului în plenul Adunării. Dinowitz a declarat că speră ca indignarea publică provocată de cazul Cornell să exercite presiune asupra legiuitorilor pentru a asigura adoptarea acestuia.

Nouăsprezece state, inclusiv New York, iau în considerare incapacitatea mintală numai în cazurile în care victima a fost drogată împotriva voinţei sale, potrivit lui Elizabeth Jeglic, expertă în abuz sexual şi profesoară la John Jay College of Criminal Justice din New York.

„Nu are sens”, a spus ea. „Dacă eşti incapabil, eşti incapabil, indiferent dacă ai consumat substanţa tu însăţi sau dacă ţi-a fost administrată de altcineva fără consimţământul tău”, subliniază ea.

Directorul executiv interimar al frăţiei naţionale Chi Phi a declarat miercuri într-un comunicat că filiala de la Cornell a votat în unanimitate excluderea membrilor acuzaţi de viol la trei zile după depunerea raportului poliţiei în 2024 şi că organizaţia naţională i-a exclus, la rândul său, la scurt timp după aceea.

„Aceste măsuri au depăşit cu mult ceea ce legea sau Universitatea Cornell ne-au impus”, a spus directorul, Trey Robb. „Ei nu au respectat standardele pe care le-am stabilit pentru fiecare membru, iar asumarea responsabilităţii este modul în care vom răspunde întotdeauna la un comportament care nu se ridică la aceste standarde”, a arătat el.

Universitatea Cornell, la rândul ei, şi-a apărat modul în care a gestionat cazul, afirmând că l-a investigat şi a impus sancţiuni disciplinare studenţilor acuzaţi, de la suspendări până la exmatriculări.