Până unde ar fi dispus Kremlinul să meargă pentru a submina sprijinul occidental acordat Ucrainei? Aceasta este întrebarea care se pune după ce cotidianul polonez „Rzeczpospolita” a dezvăluit că serviciile de informaţii ruse ar fi avut în vedere provocarea unui atentat mortal în apropierea frontierei cu Polonia, pentru a atribui apoi responsabilitatea acestuia Kievului.
Proiectul ar fi fost pregătit de serviciul de informaţii militare rus (GRU), potrivit informaţiilor publicate de ziar, care citează mai mulţi înalţi responsabili ai serviciilor de securitate. Scenariul ar fi implicat, în special, o trecere armată a frontierei poloneze, în apropierea enclavei ruse Kaliningrad, urmată de un atac înscenat împotriva unei ţinte situate pe teritoriul rus. Acest lucru ar fi dus la un „număr mare de victime” din partea rusă, susţine una dintre sursele citate în articol.
O manevră menită să confere o mai mare credibilitate operaţiunii şi să provoace o reacţie din partea opiniei publice ruse şi internaţionale, pe modelul „incidentului de la Gleiwitz”, un eveniment care a avut loc la 31 august 1939 şi care este considerat unul dintre episoadele care au servit la justificarea declanşării celui de-al Doilea Război Mondial.
În acea zi, membri ai SS-ului german s-au deghizat în insurgenţi polonezi şi au atacat o staţie de radio germană situată în apropierea frontierei.
O ameninţare considerată „credibilă”
Avertizate de omologii lor străini, autorităţile poloneze ar fi identificat totuşi ameninţarea înainte ca aceasta să se concretizeze, graţie propriilor analişti de informaţii. Îngrijorările s-ar fi intensificat în special după apariţia, în apropierea frontierei, a unor agenţi ruşi bănuiţi că ar fi implicaţi în operaţiuni de sabotaj. Ca reacţie, Varşovia şi-ar fi întărit măsurile de securitate în nord-estul ţării, în special în regiunea Warmia-Mazuria.
Se pare că au fost mobilizate efective suplimentare de poliţişti şi poliţişti de frontieră, în timp ce Agenţia pentru Securitate Internă (ABW) ar fi trimis agenţi suplimentari. De asemenea, ar fi fost desfăşurate unităţi ale forţelor speciale, cu sprijinul dronelor, al operaţiunilor de recunoaştere şi al personalului Forţelor de Apărare Teritorială, relatează Rzeczpospolita. Potrivit aceleiaşi surse, operaţiunea era prevăzută pentru sfârşitul lunii octombrie sau începutul lunii noiembrie.
Ministrul polonez însărcinat cu coordonarea serviciilor de informaţii, Tomasz Siemoniak, a confirmat că ameninţarea a fost considerată „credibilă”. În consecinţă, au fost luate măsuri de securitate suplimentare „proporţionale”, a confirmat acesta, fără însă a confirma toate informaţiile publicate de Rzeczpospolita, în special existenţa planului de atentat. Serviciile de informaţii nu pot nici să divulge informaţiile lor operaţionale, nici să stabilească cu certitudine intenţiile Moscovei, a explicat el.
Tensiuni în creştere în jurul Kaliningradului
Aceste dezvăluiri vin în completarea declaraţiilor prim-ministrului polonez, Donald Tusk, din 3 noiembrie. Şeful guvernului a mărturisit atunci că a fost alertat de Garda de Frontieră după ce, „puţin după miezul nopţii”, au fost observate mişcări suspecte în apropierea frontierei ruse. „Persoane înzestrate cu lanterne”, potrivit acestuia. „Am mobilizat foarte rapid forţele şi mijloacele adecvate”, a declarat el. Acesta a menţionat o provocare dejucată, recunoscând totodată că nu poate confirma cu certitudine intenţiile celor implicaţi.
Potrivit ziarului „Rzeczpospolita”, operaţiuni similare ar fi fost avute în vedere şi în Lituania, Letonia şi Estonia, ceea ce a determinat, de altfel, autorităţile din Tallinn să ia în calcul închiderea frontierei cu Rusia încă de la începutul lunii decembrie.
Aceste informaţii apar într-un context de tensiuni crescânde în jurul Kaliningradului. Această enclavă rusă, care se învecinează cu Polonia şi Lituania, găzduieşte mai multe instalaţii militare strategice, printre care sisteme de rachete balistice Iskander-M, capabile să transporte ogive nucleare, baterii de apărare antiaeriană S-400, precum şi cartierul general al flotei ruse din Marea Baltică, cu sediul la Baltiisk.
Moscova acuză în mod regulat ţările NATO că ameninţă enclava, în special prin restricţiile economice impuse aprovizionării acesteia. La rândul lor, statele membre ale Alianţei se tem că teritoriul ar putea servi drept bază pentru operaţiuni militare ruseşti în cazul unui conflict de amploare.
Miercuri, şeful armatei lituaniene a solicitat, de altfel, instalarea unor bariere permanente la graniţa dintre ţara sa şi Kaliningrad, invocând ameninţarea tot mai mare reprezentată de Rusia.



























