Soarta premierului israelian în exerciţiu Benjamin Netanyahu pare incertă miercuri, după ce rezultate parţiale ale alegerilor leguslative de marţi - al patrulea rând în doi ani - nu conduc la formarea unei majorităţi clare în Parlament, care să-i aducă un nou mandat, relatează Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

După numărarea a 88% din voturile exprimate, pare că este necesar ca Benjamin Netanyahu să formeze, în vederea obţinerii unei majorităţi în Parlament, o improbabilă coaliţie între Partidul său Likud (drepta), ultraortodocşi, ultranaţionalişti şi un partid islamist.

În cazul în care această tendiţă a rezultatului alegerilor - care urmează să fie cunoscut peste câteva zile - se confirmă, este necesar să aibă loc noi alegeri parlamentare.

În cele trei scrutine anterioare, nici Benjamin Netanyahu, în vârstă de 71 de ani, şi nici opozanţii săi de centru-stânga nu au reuşit să obţină o majoritate în Knesset (Parlament), care are în total 120 de mandate.

Potrivit unor proiecţii, Likudul este creditat pe primul loc cu 30 de mandate - cu opt mai puţine decât în legislatura anterioară.

Partidul Yesh Atid (centru) este creditat cu 17 mandate.

Liderul acestei formaţiuni, Yari Lapid, în vârstă de 57 de ani, şi-a exprimat speranţa formării unei alianţe a opoziţiei suficient de solidă cât să-l îndepărteze pe Netanyahu de la putere, care se află la şefia Guvernului din 2009, un record.

NEGOCIERI ÎN TOATE DIRECŢIILE

Premierul în exerciţiu, care a revendicat iniţial, pe reţele de socializare, o ”victorie masivă”, a catalogat exit-pollurile un ”mare succes”, într-un discurs, marţi seara, la un miting Likud.

El şi-a exprimat speranţa ”să formeze un guvern de dreapta stabil”.

De obicei, şeful partidului care a obţinut cel mai mare număr de mandate încearcă să formeze un guvern - prin negocieri în culise, care pot dura săptămâni de zile.

Netanyahu ar putea fi nevoit să negocieze cu două partide religioase prezente în coaliţii precedente, dar şi cu mici partide ultranaţionaliste, inclusiv cu un partid arab conservator islamist, care ar urma să intre în Parlament, potrivit unor proiecţii, şi care nu a exclus să coopereze cu şeful în exerciţiu al Guvernului.

Naftali Bennett, în vârstă de 48 de ani, ministrul Apărării într-un Guvern anterior al lui Netanyahu şi şeful Partidului Yamina (extremă dreapta), care dispune de şapte mandate, ar putea să ajungă în poziţia de a pune premierul.

Bennett pare un aliat ”natural” al lui Netanyahu, însă nu i-a promis încă să-l susţină.

O asemenea coaliţie - instabilă şi de drepata - ar complica relaţiile Israelului cu Joe Biden în relansarea procesului de pace cu Palestina sau în dosarul nuclear iranian.

Ipoteza unei alianţe între Netanyahu şi adversarii săi de centru-stânga pare practic imposibilă.

El şi-a centrat campania electorală asupra succesului strategiei vaccinării împotriva covid-19 în Israel, unde aproape jumătate din populaţie a fost vaccinată cu două doze de vaccin.

Însă campania a fost pătată din nou de acuzaţii de corupţie, de fraude şi abuz de încredere, pe care Netanyahu le respinge, dar care l-au târât în justiţie.

Urnele au demonstrat din nou o fragmentare a opiniei publice israeliene, iar organizarea unui nou scrutin este posibilă, apreciază preşedintele cercului de reflecţie Israel Democracy Institute Yohanan Plesner.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.