Executivul UE vrea să armonizeze legislaţia penală împotriva corupţiei la nivelul întregului bloc comunitar, ca parte a unei acţiuni ample de combatere a mitei, a abuzului de putere şi a îmbogăţirii ilicite, relatează The Guardian şi Reuters.
Conform unui proiect de directivă propus de Comisia Europeană, deturnarea de fonduri, traficul de influenţă, abuzul în funcţie, îmbogăţirea ilicită şi obstrucţionarea justiţiei în cazurile de corupţie ar fi infracţiuni penale armonizate la nivelul întregului bloc comunitar. În prezent, mita este singura infracţiune de corupţie incriminată la nivelul UE.
Propunerea ar urma să stabilească definiţii comune ale infracţiunilor de corupţie, în încercarea de a facilita cooperarea poliţiei în cazurile transfrontaliere, un pas considerat crucial în combaterea criminalităţii organizate, în condiţiile în care majoritatea marilor grupuri infracţionale sunt active în trei sau mai multe ţări.
Nu toate statele membre UE incriminează toate formele de comportament corupt - îmbogăţirea ilicită este o infracţiune doar în opt ţări, o lacună care, potrivit oficialilor UE, face ca multe ţări din UE să nu se ridice la standardele definite de ONU.
Pe de altă parte, pedepsele variază foarte mult de la un stat membru la altul. Pedepsele cu închisoarea pentru mită în sectorul public variază între trei luni şi 15 ani, iar deturnarea de fonduri în sectorul privat poate duce la pedepse cu închisoarea de la trei luni la 20 de ani.
"A sosit momentul să avem o abordare europeană mai amplă în ceea ce priveşte combaterea corupţiei", a declarat Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne. Aceasta a declarat că statele membre au definit infracţiunile de corupţie în moduri diferite, "astfel încât reprezintă un obstacol în ceea ce priveşte cooperarea poliţienească într-o investigaţie, precum şi pentru urmărirea penală", a subliniat ea.
PEDEPSE MINIME "SEMNIFICATIV MAI MARI" PENTRU CORUPŢIE
Johansson a promis că vor exista pedepse minime "semnificativ mai mari" pentru infracţiunile de corupţie.
Conform propunerii Comisiei Europene, statele membre ar trebui să aibă o agenţie anticorupţie şi să coopereze cu o reţea anticorupţie a UE reînnoită.
Legea, care s-ar aplica instituţiilor publice şi companiilor private, ar încerca, de asemenea, să pună capăt la ceea ce oficialii UE consideră a fi proceduri "opace" de ridicare a imunităţii pentru urmărirea penală în cazul anumitor persoane.
De asemenea, legea urmăreşte să armonizeze termenele de prescripţie, întrucât termenele scurte pentru urmărirea penală a suspecţilor de corupţie pot împiedica anchetele transfrontaliere în cazurile cele mai complexe.
"Crimele de pe străzile noastre au o legătură strânsă cu corupţia", a declarat Johansson, referindu-se la uciderea a doi reporteri de investigaţie, Daphne Caruana Galizia din Malta şi Ján Kuciak din Slovacia, precum şi la împuşcarea mortală a unei fete de 12 ani din Anvers, care a devenit victima unui război al drogurilor între bande rivale, în ianuarie.
AR ADOPTA UNGARIA O ASTFEL DE LEGISLAŢIE?
Oficialii UE sunt încrezători că toate statele membre vor ajunge la un acord asupra legii, inclusiv Ungaria, unde guvernul premierului Viktor Orbán a fost acuzat că a încurajat atribuirea coruptă a contractelor publice şi că statul a capturat organismele independente de anchetă şi de audit.
Comisia Europeană consideră că punerea în aplicare a legii, mai degrabă decât acordul asupra acesteia, va fi cel mai mare test.
În cadrul unor propuneri conexe, UE intenţionează, de asemenea, să sancţioneze cetăţenii străini pentru infracţiuni de corupţie, ţinând pasul cu alte jurisdicţii. În conformitate cu legislaţia americană, britanică şi canadiană, de exemplu, străinii pot fi sancţionaţi pentru infracţiuni de corupţie şi încălcări ale drepturilor omului. Astfel de legi au fost inspirate de moartea în custodie, în 2009, a avocatului rus Serghei Magniţki, care a descoperit o fraudă fiscală masivă condusă de oficiali ruşi, dar care a fost apoi arestat şi aruncat într-unul dintre cele mai cunoscute centre de detenţie preventivă din Rusia, unde i s-a refuzat asistenţa medicală.
De obicei, UE impune sancţiuni - îngheţarea activelor şi interdicţii de călătorie - persoanelor şi companiilor implicate în provocarea de războaie, falsificarea alegerilor şi reprimarea civililor.
În 2020, blocul comunitar a făcut posibilă sancţionarea cetăţenilor străini pentru încălcări ale drepturilor omului, dar, spre deosebire de SUA, Regatul Unit şi Canada, nu a inclus corupţia, temându-se probabil de contestaţii juridice din partea persoanelor bogate, menţionează The Guardian.
Deturnarea activelor de stat reprezintă un motiv de sancţiune din partea UE doar în legătură cu câteva ţări - Tunisia, Egipt şi Ucraina. Conform celor mai recente propuneri, persoane din întreaga lume s-ar putea confrunta acum cu sancţiuni UE pentru corupţie la nivel înalt.
CÂND AR INTRA ÎN VIGOARE NOUA LEGISLAŢIE
Proiectul de lege va intra în vigoare doar dacă va fi aprobat de toate cele 27 de state membre, precum şi de Parlamentul European, care a fost zguduit anul trecut de un uriaş scandal de corupţie în care a fost implicat Qatarul.
Potrivit unui sondaj Eurobarometru realizat în 2022, 68% dintre cetăţenii UE consideră că fenomenul corupţiei este larg răspândit. Doar o treime dintre ei au încredere în eforturile de combatere a corupţiei, arată Reuters.
"Există doi factori principali care duc la scăderea încrederii în democraţie: abuzul de putere şi corupţia. Şi nicio ţară din UE nu este complet imună", a declarat Vera Jourova, director adjunct pentru valori democratice al Comisiei Europene.
Oficialii Comisiei speră ca Uniunea să poată adopta noile norme înainte de alegerile europene programate pentru peste un an. Deşi se referă atât la funcţionarii UE, cât şi la cetăţenii obişnuiţi, planul nu vizează în mod specific instituţiile UE.
În acest sens, Vera Jourova a declarat că va prezenta luna aceasta propunerea sa de a crea un nou organism specializat în domeniul eticii care să acopere nouă instituţii ale UE, inclusiv Parlamentul European, şi să stabilească standarde privind acceptarea de cadouri şi călătorii, precum şi declararea averilor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
