Miniştrii mediului din UE au convenit, în primele ore ale zilei de miercuri, asupra unui obiectiv diluat în legătură cu schimbările climatice, stabilit pentru 2040, în negocieri de ultim moment desfăşurate sub presiunea timpului, deoarece trebuiau să ajungă la un acord înainte de summitul climatic COP30 al ONU din Brazilia, care începe joi, relatează Reuters.
După negocieri care au durat până târziu, în noaptea de marţi, miniştrii pentru climă din ţările Uniunii Europene au aprobat într-un vot public un compromis pentru reducerea emisiilor cu 90% până în 2040, faţă de nivelurile din 1990, dar cu flexibilităţi care pot slăbi acest obiectiv.
Obiectivul atenuat ar permite ţărilor să cumpere credite de carbon străine pentru a acoperi până la 5% din obiectivul de reducere a emisiilor cu 90%. Acest lucru ar slăbi efectiv la 85% reducerile de emisii cerute industriilor europene şi ar finanţa ţări străine pentru a-şi reduce emisiile proprii în numele Europei, pentru a compensa restul.
UE a convenit, de asemenea, să ia în considerare opţiunea, în viitor, de a utiliza credite internaţionale de carbon pentru a îndeplini încă 5% din reducerile de emisii pentru 2040 - reducând potenţial cu încă 5% obiectivul intern.
În plus, ţările au convenit asupra unui obiectiv pentru 2035 de reducere a emisiilor cu 66,25-72,5%.
ONU a solicitat tuturor guvernelor din întreaga lume să prezinte planurile climatice pentru 2035 înainte de deschiderea summitului climatic COP30, joi.
CINE A FOST ÎMPOTRIVA UNOR OBIECTIVE MAI AMBIŢIOASE
„Stabilirea unui obiectiv climatic nu înseamnă doar alegerea unui număr, ci este o decizie politică cu consecinţe de anvergură pentru continent”, a declarat ministrul danez al climei, Lars Aagaard.
„Prin urmare, am depus eforturi pentru a oferi asigurări că acest obiectiv poate fi atins într-un mod care să păstreze competitivitatea, echilibrul social şi securitatea”, a adăugat oficialul danez, a cărui ţară se află la preşedinţia Consiliului UE
Într-un efort suplimentar de a câştiga sprijinul ţărilor sceptice, UE a acceptat să slăbească alte politici climatice sensibile din punct de vedere politic, inclusiv prin amânarea cu un an, până în 2028, a lansării viitoarei pieţe a carbonului din UE.
Cu toate acestea, câteva ţări, printre care Polonia, Slovacia şi Ungaria, s-au opus obiectivului climatic pentru 2040, pe motiv că acesta ar afecta competitivitatea industriilor lor.
Dar opoziţia lor nu a fost suficientă pentru a bloca acordul, care avea nevoie de sprijinul a cel puţin 15 din cele 27 de state membre.
SOLICITĂRI DE FLEXIBILITATE
Comisia Europeană propusese iniţial un obiectiv de reducere a emisiilor cu 90 %, cu o cotă maximă de 3 % din creditele de carbon. Obiectivul a fost conceput pentru a menţine UE pe calea îndeplinirii obiectivelor sale juridice obligatorii de reducere a emisiilor nete cu 55 % până în 2030 şi de atingere a emisiilor nete zero până în 2050.
Consilieri independenţi ai UE în domeniul ştiinţei climatice au afirmat că un obiectiv intern de 90% ar fi în conformitate cu datele ştiinţifice. Cu toate acestea, aceştia au recomandat să nu se achiziţioneze credite de CO2 străine, deoarece, potrivit lor, acest lucru ar deturna investiţiile atât de necesare de la industriile europene.
Ţări precum Franţa şi Portugalia au solicitat o flexibilitate de 5% în ceea ce priveşte creditele de carbon, în timp ce alte ţări, printre care Polonia şi Italia, au solicitat 10%. Spania şi Ţările de Jos s-au numărat printre ţările care s-au opus relaxării suplimentare a obiectivului, au declarat diplomaţi UE pentru Reuters.
„Nu vrem să distrugem economia. Nu vrem să distrugem clima. Vrem să le salvăm pe amândouă în acelaşi timp”, a declarat marţi ministrul adjunct al climei din Polonia, Krzysztof Bolesta.
Polonia, Italia, Republica Cehă şi alte ţări s-au opus obiectivului iniţial de 90%, considerându-l prea restrictiv pentru industriile naţionale care se confruntă cu costuri energetice ridicate, importuri chinezeşti mai ieftine şi tarife americane.
Alte ţări, printre care Olanda, Spania şi Suedia, au invocat înrăutăţirea condiţiilor meteorologice extreme şi necesitatea de a ajunge din urmă China în producţia de tehnologii ecologice ca motive pentru obiective ambiţioase.
SUMMIT COP30
Acordul la care s-a ajuns înseamnă că UE nu va merge cu mâna goală la COP30, unde preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se va întâlni cu alţi lideri mondiali, pe 6 noiembrie.
Discuţiile de la COP30 vor testa voinţa marilor economii de a continua lupta împotriva schimbărilor climatice în faţa opoziţiei preşedintelui american Donald Trump. UE s-a mândrit cu faptul că a condus eforturile internaţionale de combatere a schimbărilor climatice la COP-urile anterioare.
Însă diluarea obiectivului reflectă o reacţie negativă la agenda climatică ambiţioasă a Europei din partea industriilor şi a unor guverne sceptice că aceasta îşi poate permite măsurile alături de priorităţile din domeniul apărării şi al industriei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
