Corupţia este, de-acum, de două feluri în România - cea mare, care poate conduce în continuare un oficial la închisoare - şi mai există un tip acceptabil de corupţie, care va conduce doar la o ridicare complice din umeri, comentează Rick Noack în ediţia online de miercuri a ziaruluiThe Washington Post.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Potrivit ziarului, Partidul Social Democrat (PSD), aflat la guvernare, i-a şocat pe observatorii interni şi internaţionali, după ce a adoptat o măsură de urgenţă în vederea dezincriminării penale a abuzului în serviciu soldat cu pagube mai mici de 48.000 de dolari.

Mii de români au protestat faţă de această decizie, pe care au denunţat-o drept o lovitură la adresa luptei împotriva corupţiei cronice, într-o ţară membră UE în care acuzaţii de luare de mită, comerţ cu favoruri şi abuzuri birocratice fac parte din viaţa de zi cu zi, comentează publicaţia.

O ordonanţă va opri anchete în curs şi va împiedica lansarea unor noi anchete. Alta ar putea conduce la eliberarea din închisoare a unor oficiali condamnaţi, scrie ziarul.

În mod oficial, această măsură vizează să împiedice ”supraaglomerarea închisorilor”, scrie WP, care adaugă că potrivit unor date publicate recent de Curtea Europeană a Depturilor Omului (CEDO), o întrăutăţire a condiţiilor de detenţie constituie, într-adevăr, un motiv de îngrijorare.

Însă unii critici acuză Guvernul că foloseşte acest argument al supraaglomerării cu scopul de a justifica graţierea aliaţilor săi politici, scrie publicaţia.

Ordonanţa de urgenţă a fost adoptată în aceeaşi zi în care liderul PSD Liviu Dragnea a fost judecat pentru abuz de putere, subliniază ziarul. El a fost condamnat deja cu suspendare pentru fraudă electorală, în 2015, în alt caz, ceea ce l-a împiedicat să devină premier. Acum este considerat forţa din spatele măsurii.

Dragnea este politicianul de cel mai înalt rang judecat în prezent, scrie WP, care adaugă că problema de fond este mult mai extinsă, potrivit procurorilor. Peste 1.000 de cazuri de abuz au fost anchetate de DNA în ultimii trei ani, o creştere puternică faţă de anii anteriori, iar abuzurile de putere constituie o treime din anchetele direcţiei.

Washington Post o citează pe Laura Codruţa Kovesi, care a declarat marţi pentru The Associated Press că ”această măsură va face lupta împotriva corupţiei irelevantă”.

Între criticii proiectelor se află şi preşedintele Klaus Iohannis, a cărui putere este simbolică. El a deplâns marţi ”o zi de doliu pentru statul de drept (...), care a primit o gravă lovitură de la inamicii justiţiei”, potrivit AP.

”De astăzi înainte misiunea mea este să restabilesc statul de drept. Voi face tot ceea pot pentru a face din România o ţară fără corupţie până în ultima zi a mandatului meu”, a promis Iohannis.

PSD a obţinut 45% din voturile exprimate în alegerile parlamentare din decembrie şi a format o coaliţie cu Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE), aminteşte WP, care adaugă că observatori şi-au exprimat imediat după aceea îngrojorarea faţă de planurile partidului, temându-se că premierul nominalizat Sevil Shhaideh - o politiciană puţin cunoscută - avea să fie marioneta lui Dragnea.

În contextul protestelor faţă de dezincriminarea unor abuzuri şi judecării liderului PSD pentru abuz de putere, Dragnea s-a prezentat marţi ca drept o victimă a unei conspiraţii.

”Acest caz se bazează pe mărturii false”, a declarat Dragnea pentru presă.

Şedinţa a fost amânată până pe 14 februarie, însă ordonanţele de urgenţă ale Guvernului fac mai puţin probabilă o condamnare a lui Dragnea, conchide The Washington Post.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.