Cotidianul american The New York Times (NYT) dezvăluie, într-o serie de articole, istoria tragică a independenţei Haiti şi datoria astronomică pe care această ţară a plătit-o Franţei în secolul al XIX-lea, un subiect puţin explotat de către clasa politică haitiană, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Ziarul american dezvăluie - după ce a analizat luni de zile arhive - că aceste plăţi, efectuate începând din 1825, de către prima Republică de culoare din Istorie - în vederea indemnizării foştilor colonişti sclavagişti - ”au costat pierderi în dezvoltarea economică a Haiti timp de două secole în valoate de 21 până la 115 miliarde de dolari, adică de până la opt ori Produsul Intern Brut (PIB) al ţării în 2020”.

Aceste dezvăluiri sunt amplu partajate pe reţele de socializare, însă o tăcere completă domină atât în rândul autorităţilor de la Port-au-Prince, cât şi opoziţiei haitiene.

”Politicienii haitieni au supărătoarea tendinţă de a nu funcţiona decât în prezent”, declara luni AFP istoricul haitian Pierre Buteau.

”Politicienii şi politicienele sunt interesaţi doar de lupta pentru putere”, deplânge el.

Dezinteresul liderilor haitieni faţă de adoptarea acestei cauze se poate explica, de asemenea, prin intervenţionismul Occidentului în trecutul recent al acestei ţări din Caraibe.

TURNUL EIFFEL, FINANŢAT CU BANI HAITIENI

În 2003, preşedintele Jean-Bertrand Aristide făcea din problema acestei datorii a independenţei calul său de bătaie şi estima suma încasată de Franţa la peste 21 de miliarde de dolari.

Confruntat cu o insurecţie armată şi o revoltă populară, care denunţa încălcări ale drepturilor omului, el a fost îndepărtat de la putere în februarie 2004, sub o puternică presiune a Statelor Unite, Franţei şi Canadei.

Intervievat aproape două decenii mai târziu de către NYT, Thierry Burkard, ambasadorul Franţei la acea vreme, recunoaşte că a existat o ”mică” legătură între îndepărtarea lui Bertrand Aristide şi revendicările sale de restituire a acestei datorii.

Haiti, care şi-a declarat independenţa la 1 ianuarie 1804, îşi începea existenţa într-o lume dominată de puteri sclavagiste.

”Prin feleul în care Haiti a plătit Franţei, timp de un secol şi jumătate, pentru că a vrut să fie liber (...), întreaga integrare a Haiti a fost compromisă”, analiza economistul francez Thomas Piketty în 2018, la publicarea cărţii sale ”Capital et idéologie”, în care evocă problematica datoriei haitiene a independenţei.

Plăţile cerute de către Franţa au privat economia haitiană de resurse, vitale ascensiunii sale, care au permis fostei sale metropole să prospere.

NYT arată cum, la sfârşitul secolului al XIX-lea, banca CIC a trimis în Franţa - prin împrumutiri toxice, menite să ajute Port-au-Prince să achite datoria - veniturile tinerei Bănci naţionale haitiene.

Aceste capitaluri au permis, ulterior, establishmentului bancar parizian să finanţeze construcţia Turnului Eiffel.

Actuala casă-mamă a CIC a reacţionat luni faţă de aceste dezvăluiri NYT.

”Pentru că este important să clarificăm toate componentele istoriei colonialismului - inclusiv în anii 1870 -, Banca mutuală va finanţa lucrări universitare independente care să facă lumină asupra trecutului”, a anunţat într-un comunicat Crédit Mutuel.

Prin ancheta sa, The New York Times dezvăluie, de asemenea, jaful rezervelor haitiene de aur de către militari americani, la începutul secolului al XX-lea.

”17 decembrie 1914. Opt puşcaşi marini trec pragul Băncii naţionale a Haiti la începutul după-amiezii şi ies cu braţele încărcate de lăzi de lemn pline de aur. Valoarea încărcăturii: 500.000 de dolari”, scrie ziarul.

Aceste fapte au precedat invazia Haiti de către armata americană, care a ocupat această ţară din iulie 2015 şi până în augist 1934.

Statele Unite au păstrat controlul direct asupra finanţelor haitiene timp de peste zece ani după plecarea trupelor americane din haiti.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.