Liderii UE şi din şase foste republici sovietice s-au întâlnit la Bruxelles cu scopul de a-şi aprofunda ”parteneriatul”, însă evitând subiectele care deranjează - precum conflictul ucrainean şi lipsa vreunei garanţii în vederea unei aderări la blocul european, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Sosind la Bruxelles, premierul britanic Theresa May a declarat fără ocolişuri că ”trebuie să ne ţinem ochii deschişi asupra acţiunilor unor state ostile ca Rusia, care ameninţă creşterea potenţială a partenerilor noştri orientali şi încearcă să ne distrugă forţa colectivă”.

Presupusa acaparare a Moscovei a foştilor ”sateliţi” ai URSS, dar ş îngrijorările capitalor europene cu privire la ingerinţe ruse în procesele lor electorale, rămân însă marele tabu al summitului ”Parteneriatului Estic”.

”Suntem împotriva acestor confruntări. Belarusul se află între două mari focuri, Rusia de o parte, Uniunea Europeană de celaltă. Ele sunt, din nefericire, rivale, şi ne-ar plăcea să ne îndepărtăm de această retorică a confruntării”, a insistat ministrul belarus de Externe Vladimir Makei, îndemnând la ”unirea forţelor pentru a le depăşi”.

”Acesta nu este un loc de rezolvare de conflicte, pentru a face alegeri între Europa şi altcineva”, a dat asigurări premierul luxemburghez Xavier Bettel.

CONFLICTE

Un semn al dificultăţilor în a se pune de acord asupra subiectelor celor mai sensibile este faptul că liderii celor 28 de state membre UE şi ai Ucrainei, Republicii Moldova, Georgiei, Belarusului, Armeniei şi Azerbaidjanului nu menţionează, în declaraţia lor finală, conflictul declanşat de separatiştii proruşi în Ucraina, care s-a soldat cu peste 10.000 de morţi începând din 2014.

Şi nici anexarea Crimeei de către Rusia, care a făcut obiectul unei condamnări în forţă din partea UE, în cursul ultimei întâlniri în acest format, la Riga, în 2015.

Cancelarul în exerciţiu Angela Merkel a anunţat că ea se întâlneşte cu omologul ei ucrainean Petro Poroşenko ”pentru a vedea dacă putem, eventual, să facem progrese mici” în implementarea acordurilor de la Minsk, menită să instaureze un armistiţiu în estul Ucrainei.

”Parteneriatul Estic este foarte important pentru securitatea noastră”, a subliniat Merkel.

Preşedintele Consiliului European Donald Tusk a reiterat joi seara că ”UE nu va recunoaşte vreodată anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia”.

Declaraţia comună omite, de asemenea, spre deosebire de cea din 2015, să menţioneze în mod specific numeroasele conflicte secesioniste din fosta URSS, în care Occidentul acuză Rusia că joacă un rol ascuns, - şi anume între Armenia şi Azerbaidjan în Nagorno Karabah, între Georgia şi separatişti proruşi care au proclamat două ”republici” independente sau în regiunea Transnistria, în Republica Moldova.

De aceasttă dată, UE preferă să pună accentul pe o listă de 20 de ”avantaje concrete prentru cetăţeni”, pe care ea promite să le susţină, reclamând totodată partenerilor săi din fostele republici sovietice o luptă consolidată împotriva corupţiei, mai multă democraţie şi o justiţie independentă.

MAI ÎNTÂI BREXITUL

”Vom continua acest angajament cu scopul de a permite dezvoltarea economică, lupta împotriva corupţiei, îmbunătăţirea în domeniul guvernamental, toate aceste domenii în care au avut loc progrese şi în care noi vrem să continuăm să cooperăm cu partenerii noştri”, a declarat premierul francez Edouard Philippe.

Obiectivul este consolidarea popularităţii UE în opiniile lor publice, de exemplu printr-o mai mare deschidere a programului de studii în străinătate Erasmus+ şi printr-o susţinere financiară a întreprinderilor mici şi medii. O reducere a cheltuielilor în domeniul telefoniei mobile este, de asemenea, avută în vedere.

Însă este eclus ca UE să oferea cea mai mică garanţie cu privire la o aderare viitoare a acestor ţări, în pofida aşteptărilor enorme ale unora ca Ucraina sau Georgia.

”Acesta nu este un summit de extindere sau aderare”, a subliniat preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker.

”Nu este momentul oportun. Avem Brexitul şi trebuie să ne rezolvăm mai întâi problemele în interiorul” Uniunii, a subliniat luxemburghezul Xavier Bettel.

Statele din estul UE au vrut însă să transmită un semnal mai pozitiv.

”Bineînţeles” că Ucraina va putea să adere la Uniune, a dat asigurări preşedinta lituaniană Dalia Grybauskaite, ”de îndată ce vor fi pregătiţi, dar este o chestiune pe termen lung”.

Această întâlnire, la care sunt invitaţi lideri consideraţi autocraţi, ca belarusul Aleksandr Lukaşenko - care a refuzat invitaţia - şi azerul Ilham Aliev, este în acest sens criticată de către apărătorii drepturilor omului.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.