Şapte catolici - cinci haitieni şi doi francezi - au fost răpiţi în Haiti, la Croix-des-Bouquets, în apropiere de capitala haitiană Port-au-Prince, în timp ce ”se duceau la instalarea unui nou preot”, iar răpitorii cer o răscumpărare în valoare de un milion de dolari în schimbul eliberării acestora, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Din grup fac parte patru preoţi şi o femeie haitieni şi doi francezi - o femeie şi un preot.

Alte trei persoane, apropiaţi ai altui preot - care nu a fost răpit - au fost de asemenea răpite, a anunţat duminică Conferinţa haitiană a religioşilor (CHR).

”CHR îşi exprimă profunda tristeţe şi furia faţă de situaţia inumană cu care ne confruntăm de peste un deceniu”, subliniază ea într-un comunicat.

”Nu trece o zi fără plânsete şi scrâşniri din dinţi, iar cu toate acestea aşa-zişii lideri ai acestei ţări, care se agaţă de putere, sunt tot mai neputincioşi”, denunţă ea.

Ambasada Franţei în Haiti, contactată de AFP, nu a comentat imediat.

Poliţia suspectează o grupare militară activă în sector - ”400 Mawozo” - că se află la originea acestei răpiri, potrivit unei surse poliţiste.

Răpiri în schimbul unei răscumpărări au crescut puternic în ultimele luni atât la Port-au-Prince, cât şi în provincie, şi relevă o acaparare tot mai mare a gangurilorarmate a teritoriului haitian.

”E prea mult, A venit timpul ca aceste fapte inumane să înceteze”, a reacţionat duminică monseniorul Pierre-André Dumas, episcopul Miragoâne.

”Biserica se roagă şi este solidară cu toate victimele acestui act josnic”, a declarat el.

În martie, puterea executivă haitiană a decretat starea de urgenţă - pe o perioadă de o lună - în anumite cartiere din capitală şi într-o regiune a provinciei, pentru a ”restaura autoritatea statului” în zone aflate sub controlul gangurilor armate.

Această acţiune a fost motivată de acţiuni ale unor bande armate care ”sechestrează persoane în schimbul unor răscumpărări pe care le anunţă deschis, comit jafuri ale unor bunuri publice şi private şi înfruntă în mod deschis forţe ale securităţii publice”, se arată într-un decret prezidenţial.

Violenţa gangurilor şi instabilitatea politică din ţară au condus recent la manifestaţii în capitală.

La 3 aprilie, cţteva sute de femei au defilat la Port-au-Prince, denunţând acapararea tot mai mare de către ganguri a teritoriului.

Răpiri în schimbul unei răscumpărări vizează atât locuitori dintre cei mai bogaţi, cât şi majoritatea, care trăieşte sub pragul sărăciei.

Haiti, cea mai săracă ţară de pe continentul american, a intrat de mai multe luni într-o profundă criză politică.

Preşedintele Jovenel Moise consideră că mandatul său se încheie la 7 februarie 2022, în timp ce opoziţia şi o parte a societăţii civile consideră că mandatul s-a încheiat la 7 februarie 2021.

Acest dezacord are drept cauză faptul că Jovenel Moise a fost ales într-un scrutin anulat din cauza unor fraude, iar apoi a fost reales un an mai tîrziu.

Privată de Parlament, Haiti s-a cufundat şi mai mult în crză, în 2020, iar preşedintele Moise guvernează prin decret, alimentând o neîncredere tot mai mare împotriva sa.

În acest context politic instabil, Moise a hotărât organizarea unui referendum constituţiona în iunie.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.