Patru partide au încheiat un acord în vederea formării unei coaliţii guvernamentale în Olanda, care îi permite premierului în exerciţiu Mark Rutte un al patrulea mandat şi care pune astfel capăt unor negocieri ce durează de nouă luni, relatează AFP.
Partidele VVD (centru-dreapta) al şefului în exerciţiu al Guvernului, D66 (centru-stânga), CDA (centru-dreapta) şi Christen Unie (conservatori) au ajuns la un acord care urmează să fie prezentat miercuri în Parlament.
”Textul a fost acceptat”, a anunţat luni seara un purtător de cuvânt al lui Johan Remkes şi Wouter Koolmees, care au supervizat negocierile, citat de agenţia olandeză de presă ANP.
Posturile NOS şi RTL au anunţat de asemenea acordul.
Negocieri lansate în urma alegerilor legislative de la jumătatea lui martie au durat 271 de zile - un nou ”record” în Olanda, care a rămas timp de 225 de zile fără Guvern în 2017, dar departe de ”recordul” belgian de 541 de zile fără un Executiv,
Mark Rutte, care este premier dn octombrie 2010, a demisionat în ianuarie în urma unui scandal legat de alocaţii familiale şi continuă să expedieze afaceri curente.
El nu a fost dezavuat de către alegători în alegerile legislative din martie, în care VVD a obţinut o victorie detaşată, în pofida unui an marcat de o moţune de cenzură căreia i-a supravieţuit cu un scor strâns.
Această capacitate de a scăpa nevătămat din crize politice i-a adus supranumele ”teflon”.
Prin cel de-al patrulea mandat, Mark Rutte urmează să devină unul dintre liderii aflat de cel mai mult timp la putere în Europa, după ungarul Viktor Orban, care a ajuns premier în mai 2010, dar departe de cei 16 ani ai Angelei Merkel la conducerea Germaniei.
Partidele noii coaliţii urmează să prezinte acordul în grupurile parlamentare marţi, după care acesta urmează să fie dezbătut în Parlament miercuri.
Olanda se confruntă cu un nou val al epidemiei covid-19 care a antrenat restricţii nepopulare însă urmează să aibă un nou Guvern abia în ianuarie, până când coaliţia îşi împarte portofoliile.
Viitoarea coaliţie urmează să anunţe o prelungire a întreţinerii gratuite a copiilor, investiţii iîn valoare de miliarde de euro în lupta împotriva modificărilor climatice, o lipsă a locuinţelor, cercetări în domenul energiei nucleare şi impunerea unor taxe de drum, potrivit NOS.
Conducătoarea D66, Sigrid Kaag, a cărei formaţiune este a doua cea mai importantă în urma alegerilor, urmează să-şi păstreze fotoliul la Ministerul de Externe, scrie presa.
Numită în funcţie în mai, ea a demisinat în august după ce a fostcriticată de Parlament cu privire la gestionarea haotică a evacuării din Afganistan şi din cauză că nu a observate semne ale uneipreluări a controlului ţării de către talibani.
Actualul ministru al Sănătăţii, Hugo de Jonge, faţa publică a luptei împotriva covid-19 în Olanda, ar urma, în schimb, să nu rămână în post.
Olanda a fost zguduită în 2021 de revolte violente împotriva măsurilor sanitare impuse de Guvern în vederea opririi unei creşteri a contaminărilor cu noul coronavirus.
Între aceste dispoziţii denunţate se află o interdicţie de circulaţie pe timpul nopţii, începând de la ora locală 17.00 (18.00, ora României) la ora locală 5.00 (6.00, ora României) şi o limitare a numărului vizitelor la domiciliu.
Olanda, cu o populaţie de 17 milioane de locuitori, a înregistrat peste 2,7 milioane de cazuri de covid-19 de la începutul epidemiei şi peste 19.700 de morţi.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
