Japonia va trebui să renunţe la revendicările teritoriale asupra Kurilelor - un grup de insule disputate din Pacific - dacă doreşte să încheie un tratat de pace cu Rusia, care să consfinţească în mod oficial sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, a declarat fostul preşedinte Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului rus de Securitate, comentariile sale fiind însoţite de îndemnul sarcastic ca acei japonezi care se simt lezaţi să-şi pună capăt zilelor, relatează Reuters.
Medvedev, care de la invazia rusă în Ucraina se afişează ca unul dintre cei mai duri comentatori anti-occidentali de la Kremlin, a declarat că Japonia va trebui să accepte ca Rusia să aibă suveranitatea asupra insulelor Kurile şi să amplaseze noi arme acolo. "Nu dăm doi bani pe sentimentele japonezilor în ceea ce priveşte aşa-numitele Teritorii Nordice. Acestea nu sunt teritorii disputate, ci sunt ale Rusiei", a declarat Medvedev. "Iar acei samurai care se simt deosebit de trişti îşi pot pune capăt vieţii într-un mod tradiţional japonez, prin seppuku (sinucidere rituală japoneză prin spintecare). Dacă îndrăznesc, bineînţeles", a comentat sarcastic vicepreşedintele Consiliului rus de Securitate într-o postare pe X. "Cu siguranţă, se simt mult mai bine sărutându-i franţuzeşte pe americani, după ce au uitat complet de Hiroshima şi Nagasaki...", a adăugat, pe acelaşi ton nepoliticos, Dmitri Medvedev, făcând aluzie la bombele atomice pe care americanii le-au lansat la Hiroshima şi Nagasaki în 1945.
Japan’s Prime Minister Kishinda has once again spoken in favour of a peace treaty with Russia. Surely, on condition of discussing the Kurils and maintaining the sanctions.
Well, nobody’s against the peace treaty on the understanding that:
1. The “territorial question” is closed… pic.twitter.com/nC52MzyEU9— Dmitry Medvedev (@MedvedevRussiaE) January 30, 2024
În mod evident, comentariile sale, postate în engleză pe această reţea care este interzisă în Rusia, nu sunt destinate consumului intern, ci transmiterii unui mesaj către Occident. Ele sunt de natură să provoace furia Japoniei, care revendică cele patru insule pe care le numeşte Teritoriile Nordice.
Rusia, principalul stat succesor al Uniunii Sovietice, şi Japonia nu au semnat niciodată un tratat de pace care să pună capăt în mod oficial ostilităţilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, insulele Kurile rămânând principalul obstacol. Insulele sunt situate în largul coastelor Hokkaido, cea mai nordică dintre insulele principale ale Japoniei, şi au fost confiscate de Uniunea Sovietică la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Diplomaţi din ambele părţi au vorbit cândva despre posibilitatea de a reactiva un proiect de acord din epoca sovietică care prevedea returnarea a două dintre cele patru insule Japoniei ca parte a unui acord de pace. Dar Rusia s-a retras din negocierile pentru un tratat de pace cu Japonia şi a îngheţat proiectele economice comune legate de insule în 2022 din cauza sancţiunilor impuse de Tokyo după invazia rusă în Ucraina. Relaţiile s-au deteriorat şi mai mult de atunci.
Medvedev a precizat în postarea sa că a răspuns la comentariile premierului japonez Fumio Kishida, care s-ar fi pronunţat în favoarea unui tratat de pace cu Rusia. "Nimeni nu este împotriva tratatului de pace, în condiţiile în care chestiunea teritorială este închisă o dată pentru totdeauna, în conformitate cu Constituţia Rusiei", a declarat Medvedev.
În 2020, Constituţia Rusiei a fost modificată pentru a interzice cedarea de teritorii unei puteri străine.
Rusia a declarat în decembrie că exerciţiile militare comune ale Japoniei, Statelor Unite şi Australiei în apropiere de Hokkaido le consideră ca pe o "potenţială ameninţare la adresa securităţii" sale. Moscova s-a plâns de faptul că Japonia - cu ajutorul SUA - şi-a extins infrastructura militară şi a crescut achiziţiile de arme. În ceea ce o priveşte, Japonia şi-a exprimat periodic îngrijorarea cu privire la faptul că Rusia îşi consolidează infrastructura militară în lanţul de insule disputate.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
