Rusia a afirmat luni că ar putea fi nevoită să desfăşoare rachete nucleare cu rază intermediară de acţiune în Europa, ca reacţie la ceea ce consideră a fi planuri similare ale NATO, transmite Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Avertismentul ministrului adjunct de Externe Serghei Riabkov amplifică riscul unei noi acumulări de arme pe continent, tensiunile Est-Vest fiind cele mai grave de când s-a încheiat Războiul Rece în urmă cu trei decenii.

Riabkov a spus că Rusia va fi forţată să acţioneze dacă Occidentul refuză să i se alăture într-un moratoriu asupra forţelor nucleare cu rază intermediară (INF) din Europa - parte a unui pachet de garanţii de securitate pe care îl cere ca preţ pentru dezamorsarea crizei din Ucraina.

Lipsa de progres către o soluţie politică şi diplomatică ar determina Rusia să răspundă într-un mod militar, cu tehnologie militară, a declarat Riabkov agenţiei de presă ruse RIA.

”Adică va fi o confruntare, aceasta va fi următoarea rundă”, a spus el, referindu-se la potenţiala desfăşurare a rachetelor de către Rusia.

Armele nucleare cu rază intermediară - cele cu o rază de acţiune de 500 până la 5.500 km  - au fost interzise în Europa în temeiul unui tratat din 1987 între liderul sovietic de atunci Mihail Gorbaciov şi preşedintele SUA Ronald Reagan, în ceea ce a fost salutat la acea vreme drept o relaxare majoră a tensiunilor din Războiul Rece.

Până în 1991, cele două părţi au distrus aproape 2.700 dintre ele. Washingtonul s-a retras din pact în 2019, după ce s-a plâns ani de zile de presupusele încălcări legate de dezvoltarea de către Rusia a unei rachete de croazieră lansată la sol, pe care Moscova o numeşte 9M729 şi la care NATO se referă ca ”Şurubelniţă”.

Dacă NATO are dreptate că Rusia a desfăşurat deja acest sistem în partea europeană a ţării, la vest de Munţii Urali, atunci ameninţarea lui Riabkov este una goală, potrivit lui Gerhard Mangott, expert în politica externă rusă şi controlul armelor la Universitatea din Innsbruck, din Austria.

Dar dacă negările Rusiei sunt adevărate, a spus el, atunci avertismentul Moscovei este ”semnalul final pentru NATO că ar trebui să iniţieze discuţii cu Rusia despre un acord de îngheţare”.

El a adăugat: ”Dacă NATO menţine poziţia de a nu negocia un acord, atunci cu siguranţă vom vedea Rusia desfăşurând racheta Screwdriver la graniţa sa de vest”.

Riabkov a apărut în ultimele zile drept unul dintre mesagerii cheie ai Moscovei, în timp ce preşedintele Vladimir Putin presează pentru garanţii de securitate occidentale.

Putin se confruntă cu avertismentele Statelor Unite şi ale aliaţilor acestora de a se retrage dintr-o posibilă invazie a Ucrainei - ceva ce ministrul a negat din nou că este intenţia Rusiei.

El a repetat o comparaţie pe care a făcut-o săptămâna trecută între tensiunile actuale şi criza rachetelor din Cuba din 1962, care a adus Statele Unite şi Uniunea Sovietică în pragul războiului nuclear.

Riabkov a spus că există ”indicaţii indirecte” că NATO se apropie de redistribuirea rachetelor cu rază medie de acţiune, inclusiv restabilirea, luna trecută, a Comandamentului 56 de Artilerie care a operat rachete Pershing cu capacitate nucleară în timpul Războiului Rece.

NATO spune că nu vor exista noi rachete americane în Europa şi este gata să descurajeze noi rachete ruseşti cu un răspuns ”măsurat”, care ar implica doar arme convenţionale.

Dar Riabkov a spus că Rusia are ”o lipsă totală de încredere” în alianţă.

”Nu îşi permit să facă nimic care ne-ar putea creşte cumva securitatea - ei cred că pot acţiona după cum au nevoie, în avantajul lor, şi pur şi simplu trebuie să înghiţim toate acestea şi să ne ocupăm. Acest lucru nu va continua. "

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.