Atlanticul de Nord constituie un ”avanpost crucial” al securităţii, apreciază marţi, într-o vizită în Islanda, secretarul de Stat american Marco Rubio, în contextul unei creşteri a tensiunilor în această regiune, relatează AFP.
”Islanda a permis forţelor armate americane să-şi proiectze puterea (...), oferindu-ne un avanpost crucial pentru a supraveghea activităţile clandestine şi a ne descuraja adversarii să intre pe teritoriul vostru suveran şi pe teritoriul suveran al aliaţilor noştri comuni”, a declarat într-o conferinţă de presă Rubio.
Şeful diplomaţiei americane, care a sosit luni în capitala islandeză Reykjavik, s-a întâlnit cu premierul islandez Kristrun Frostadottir şi cu omoloaga sa Thorgerdur Katrin Gunnarsdóttir.
El a vizitat reşedinţa Hofdi, unde, în urmă cu 40 de ani, în octombrie 1986, preşedinţii american Ronald Reagan şi sovietic Mihail Gorbaciov au pozat strângându-şi mâna într-un gest istoric.
Repetând această scenă, Rubio a dat mâna cu şefa diplomaţiei islandeze.
El a discutat cu Gunnarsdottir despre energia geotermică, centre de date şi industria farmaceutică.
La începutul lui septembrie, preşedintele american Donald Trump a declanşat un scandal postând o ”hartă” în care steagul Statelor Unite acoperea întreaga Americă de Nord, Mexicul, Caraibele, Groenlanda şi Islanda.
Reykjavikul a reacţionat convocându-l pe ambasadorul american, un eveniment despre care cei doi au discutat.
”Am soluţionat deja această problemă în mod constructiv (...). Am fost foarte transparenţi în acest subiect, pentru că întreţinem o relaţie foarte bună cu Statele Unite şi vrem să continuăm s-o consolidăm”, a declarat Gunnarsdottir.
ACORD ”BUN” PRIVIND GROENLANDA
Ea a salutat acordul ”bun” între Danemarca, Groenlanda şi Statele Unite, după luni de tensiuni, în urma unor ameninţări ale lui Donald Trump de a prelua ”controlul” acestui teritoriu autonom danez, care au afectat relaţiile transatlantice.
Prin punerea Arcticii - faţă de care coasta Groenlandei se află la 300 de kilometri - în lumina reflectoarelor, Islanda şi-a recăpătat o importanţă strategică de prim-plan.
”De zeci de ani, acastă ţară, Islanda, ocuoă o poziţie strategică esenţială în securitatea noastră colectivă, iar acest lucru rămâne azi mai adevărat ca niciodată”, a subliniat Rubio.
Insula - care nu are o armată - continuă să se sprijine larg pe Statele Unite pentru a-i asigura securitatea, printr-un acord bilateral de apărare încheiat în 1951 şi prin Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).
Rubio a vizitat baza Keflavik, o fostă bază militară americană, unde s-a întâlnit cu membri ai marinei americane (US Navy) staţionaţi acolo.
Ultima vizită a unui secretar de Stat american în Islanda a avut loc în 2021.
Vizita lui Rubio intervine în urma unui referendum, la sfârşitul lui august, în care islandezii au respins cu 52,8% dintre voturile exprimate la 47,2 % o reluare a negocierilor de aderare la Uniunrea Europană (UE), ”îngheţate” în 2013.
Marco Rubio a plecat marţi seara către Atena, unde urmează să participe miercuri la un ”dialog strategic” cu privire la securitatea regională şi energetică, potrivit Departamentului de Stat.
Grecia urmează să preia preşedinţia semestrială a UE în al doua parte a lui 2027.
Secretarul de Stat american urmează să efectueze după aceea o escală în Portugalia.
Medikatv.ro
