Doi supravieţuitori ai Holocaustului au obţinut marţi o condamnare a României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) cu privire la faptul că a rejudecat şi achitat - în anii '90 - doi militari condamnaţi iniţial cu privire la participarea acestora la Holocaust, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Bucureştiul urmează să le plătească cheltuieli şi costuri în valoare de 8.500 de euro lui Leonard Zăicescu, născut în 1927, şi Anei Fălticineanu, născută în 1929.

Aceste două persoane de origine evreiască română locuiesc în continuare la Bucureşti, precizează CEDO în hotărârte.

În 2016, cei doi reclamanţi au aflat ”din întâmplare” că doi foşti locotenenţi-colonei din Armata română au fost până la urmă achitaţi de către Curtea Supremă, în anii '90, cu titlu postum, după ce au fost condamnaţi, după 1945, la zece ani şi 15 ani de muncă forţată cu privire la crime de război.

Ei au fost acuzaţi de participare la deportarea unor evrei români şi la Pogromul de la Iaşi, care a condus la moartea a mii de oameni într-o perioadă în care România era aliata Germaniei naziste.

România avea, înainte de război, a treia cea mai mare populaţie evreiască din Europa.

În acest pogrom, în iunie 1941, mii de evrei au fost fost executaţi de militari, iar supravieţuitorii au fost înghesuiţi în vagoane de marfă ale căror deschizături au fost astupate.

Fără apă, pe o căldură atroce, majoritatea au murit asfixiaţi.

Leonard Zăicescu este unul dintre puţinii supravieţuitori.

Ana Fălticineanu, aruncată într-un ghetou, a supravieţuit, trăind ascunsă timp de trei ani.

În anii '90, Curtea Supremă a României i-a achitat pe cei doi militari pe motiv vă ”s-au conformat pur şi simplu ordinelor referitoare la deportarea evreilor români şi nu au fost implicaţi deloc în masacre de evrei, comise numai de către trupe germane”.

CEDO a stabilit că argumentele avansate de către Curtea Supremă română ”sunt doar scuze sau eforturi de estompare a responsabilităţilor şi de a arunca asupra altei naţiuni vina Holocaustului, pline de dispreţ faţă de fapte istorice bine stabilite”.

Curtea stabileşte că Guvernul român ”nu a furnizat motive pertinente şi suficiente în vederea justificării revizuirii unor condamnări istorice” şi conchide că achitările erau ”excesive” şi ”nu erau necesare într-o societate democratică”.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului este un tribunal internaţional însărcinat să sancţioneze încălcări ale Convenţiei europene de salvarea drepturilor omului, un text ratificat de 46 de state care fac parte din Consiliul Europei (CoE).

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.