Liderii Uniunii Europene au convenit, la summitul european de la Bruxelles, asupra unei reforme modeste a zonei euro, care include crearea unui instrument bugetar destinat celor 19 ţări care au adoptat moneda unică, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Aceste progrese vor permite consolidarea sistemului financiar european, însă sunt mai puţin ambiţioase decât vasta reaşezare a Uniunii Monetare apărată de Franţa.

Ideile cele mai îndrăzneţe - precum cea a unui ministru al Finanţelor al zonei euro sau crearea unui ”Fond Monetar Euripean” după modelul Fondului Monetar Internaţional (FMI) - au fost îndepărtate în cursul celor 18 luni de dezbateri aprige între miniştrii Finanţelor din statele membre UE care au precedat acest summit.

”Au fost discuţii îndelungate şi foarte controversate”, a amintit vineri cancelarul german Angela Merkel.

Punctul cel mai sensibil al textului este un acord în vederea continuării discuţiilor cu obiectivul creării unui buget al zonei euro, numit cu prudenţă ”instrument bugetar”, pentru a potoli îngrijorările ţărilor celor mai reticente, în frunte cu Olanda.

Miniştrilor europeni li s-a încredinţat un mandat să se înţeleagă, până în iunie 2019, asupra caracteristicilor esenţiale ale acestui buget.

”Acum un an, mulţi considerau că era imposibil. În aceste ultime săptămâni, am putut să ne convingem partenerii cei mai reticenţi”, şi-a exprimat satisfacţia, vineri, preşedintele francez Emmanuel Macron, care s-a bătut mult pentru această idee.

Acest buget - a cărui sumă rămâne să fie stabilită - urmează să se înscrie în cadrul bugetului plurianual al UE. El ar fi avut ca scop să faciliteze convergenţa în rândul celor 19 ţări care au adoptat moneda unică.

Este însă departe de proiectul lui Macron, care dorea un buget propriu Uniunii Monetare în valoare de câteva zeci de miliarde de euro, cu o funcţie stabilizatoare, pentru a veni în ajutorul ţărilor care au suferit un şoc economic.

”PE JUMĂTATE SATISFĂCUT”

”Da, nu este sfârşitul poveştii şi nu este 100% din proiect. Ar fi o minciună să o ascundem”, a anticipat Palatul Élysée încă de joi. Însă ”crearea unui acord politic este un lucru bun”.

Cea mai mare parte a reformelor aprobate vineri au fost validate în prealabil de Franţa şi Germania, motoarele unităţii europene, care reprezintă aproape jumătate din economia zonei euro.

Apoi procesul s-a împotmolit din cauza slăbirii Guvernului german şi iritării micilor state europene. În frunte cu olandezii, aceste ţări se tem că viitorul UE urmează să fie dictat de puterile mari ale blocului.

Ele s-au regrupat în cadrul unei ”Ligi Hanseatice” cu un spirit liberal, care îşi ia numele de la confederaţia medievală a oraşelor comerciante situate la Marea Nordului şi Marea Baltică.

Aceste ţări - între care ţările baltice, Finlanda şi Irlanda - au toate cât PIB-ul Franţei, însă influenţa lor a crescut în ultimele luni, cu sprijinul discret al Berlinului, ceea ce a contribuit la revizuirea în scădere a ambiiilor vizând zona euro.

Premierul olandez Mark Rutte şi-a exprimat satisfacţia faţă de faptul că ”s-a găsit un compromis, cu elemente ale propunerii francezilor şi altor” ţări, în pofida faptului că unora le-ar fi plăcut ”să se meargă mai departe”.

”Avansăm, dar nu suficient de rapid”, şi-a exprimat regretul preşedintele Comsiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker, iar premierul spaniol socialist Pedro Sanchez s-a declarat ”pe jumătate satisfăcut”.

Un acord cu privire la o extindere a responsabilităţilor Mecanismului European de Stabilitate (MES) - ”pompierul” ţărilor din zona euro care se confruntă cu probleme grave de îndatorare, a fost mai uşor de obţinut.

Acest MES va fi dotat cu noi puteri în vederea evaluării situaţiei economice a ţărilor din zona euro, în cooperare cu Comisia.

El urmează să devină astfel un fel de împrumutător de ultim resort al băncilor aflate în mare dificultate.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.